Nicolcea SPINENI, pictor
Nicolcea Spineni, născut în 1947, a fost un pictor român cunoscut pentru peisajele și vedutele sale urbane, în care perspectiva, geometria arhitecturii și culoarea definesc construcția imaginii.
Datele privind biografia și formarea sa artistică sunt foarte puțin documentate. Prezența unui număr important de lucrări în colecții și pe piața de artă contrastează cu informațiile reduse păstrate despre viața pictorului.
Creația sa a fost cercetată de criticul de artă și publicistul Tudor Octavian, care i-a dedicat în anul 2015 volumul Enigma Nicolcea Spineni. Viața și opera unui pictor care nu a existat. Monografia, bogat ilustrată, cuprinde 78 de pagini și urmărește tocmai destinul neobișnuit al artistului și al operei sale.
Tudor Octavian vorbește despre o adevărată „enigmă Nicolcea Spineni”, încercând să deslușească identitatea unui pictor a cărui operă ar fi trecut prin numeroase „ignoranțe, abuzuri și declasări”. Potrivit autorului, unele dintre lucrările lui Spineni ar fi purtat, de-a lungul timpului, diferite „semnături de complezență”, între care Miloș, A. Iotevici, Sârdan, Lampe Coton, Moscovici, Teo Varcov, St. P. sau N. Ioniță.
Creația lui Nicolcea Spineni
Peisajul și, mai ales, peisajul urban ocupă un loc important în pictura lui Nicolcea Spineni. Balcicul, străzile Bucureștiului, piețele, acoperișurile și aglomerările de clădiri îi oferă pictorului prilejul construirii unor ample desfășurări perspectivale.
Tudor Octavian vorbește în cazul său despre o „vocație a perspectivei”, pe care o consideră parte a unei atracții mai largi pentru geometrie. Privite de sus, orașele lui Spineni capătă ritm și ordine, iar succesiunea acoperișurilor și a volumelor arhitecturale transformă imaginea într-o construcție în care perspectiva și culoarea se susțin reciproc.
Criticul remarcă în mod special imaginile Balcicului, unde geometria acoperișurilor și intensitatea tonurilor de roșu participă împreună la organizarea compoziției. Pictorul nu urmărește reproducerea riguroasă a arhitecturii, ci ritmurile pe care aceasta le creează și posibilitatea de a le transforma în imagine picturală.
Lucrările cunoscute confirmă această preocupare pentru spațiul construit și pentru peisaj: „Strada Șelari”, „Piața Sf. Anton”, „Piața Bazaca, Sf. Vineri”, „Galeries Lafayette”, numeroase reprezentări ale Balcicului, dar și peisaje din Mehedinți, imagini ale Senei și alte vedute urbane.
Un „Peisaj din Balcic”, semnat, localizat și datat 1986, documentează activitatea pictorului în această perioadă. Tema Balcicului revine în numeroase lucrări atribuite lui Nicolcea Spineni, devenind una dintre imaginile recurente ale creației sale.
În ciuda circulației considerabile a picturilor sale, personalitatea lui Nicolcea Spineni rămâne insuficient documentată.
„Peisaj din Balcic” (ulei pe carton, 25 × 33,5 cm, semnat stânga jos cu negru, ilizibil, și localizat, datat dreapta jos „Balcic, (19)86”) este realizat de Nicolcea Spineni.
„Piața Mare – Sighișoara” (ulei pe carton, 50 × 64 cm, semnat) surprinde forfota centrului vechi, cu arhitectura medievală, tarabele și trecătorii reunite într-o scenă amplă, luminoasă și plină de viață, prin care Nicolcea Spineni evocă farmecul urban al Sighișoarei.
„Stradă în Paris” (ulei pe carton, 20 × 29 cm, semnat) surprinde un colț urban cu aer de cartier vechi, unde Nicolcea Spineni așază casele, arborii și trecătorii într-o scenă intimă, luminoasă și ușor nostalgică.
„France” (ulei pe carton, 50,5 × 34,5 cm, semnat) surprinde liniștea unei așezări rurale franceze, într-o compoziție în care Nicolcea Spineni adună drumul, casele și siluetele discrete într-o scenă calmă, luminoasă și nostalgică.
„Paris, la balcon” deschide o privire intimă asupra orașului, într-o compoziție în care Nicolcea Spineni adună colina, florile și lumina pariziană într-o scenă calmă, aerată și nostalgică.
„Sena” (ulei pe carton, 26 × 40 cm, semnat) surprinde forfota discretă a unui port fluvial, Nicolcea Spineni transformând apa, ambarcațiunile și silueta orașului într-o scenă vie, luminoasă și nostalgică.
„În grădina din Crainici, Mehedinți” (ulei pe carton, 35 × 50 cm, semnat) surprinde o scenă retrasă, cu alee, flori și siluete discrete, în care Nicolcea Spineni redă grădina ca pe un spațiu al tihnei, al intimității și al memoriei rurale.
„Hanul Bazaca” (ulei pe carton, 36 × 50 cm, semnat) surprinde forfota unui reper al Bucureștiului vechi, Nicolcea Spineni transformând clădirile, vitrinele și mulțimea într-o scenă urbană vie, densă și nostalgică.
„București, Centru” (ulei pe carton, 35 × 50 cm, semnat) surprinde ritmul unei străzi vechi bucureștene, Nicolcea Spineni transformând fațadele, trecătorii și lumina urbană într-o scenă vie, nostalgică și atent observată.
„Piața Sf. Gheorghe” surprinde forfota unui colț de București vechi, Nicolcea Spineni construind din fațade, reclame și siluete urbane o scenă densă, vie și nostalgică.
„București, Piața Matache” (ulei pe carton, 51 × 34 cm; 61 × 44 cm cu ramă, semnat dreapta jos) surprinde agitația luminoasă a unui reper urban, Nicolcea Spineni redând tramvaiul, piața și siluetele trecătorilor ca pe o secvență vie din memoria Bucureștiului.
„Culesul merelor” (ulei pe carton, 35 × 50 cm, semnat, Padeș, Mehedinți) surprinde ritmul liniștit al unei zile rurale, într-o compoziție în care Nicolcea Spineni alătură livada, drumul și siluetele oamenilor într-o scenă caldă, luminoasă și plină de tihnă.
„Cărți, flori și măr pe masă” (ulei pe carton, 40 × 50 cm) reunește obiecte ale interiorului într-o compoziție vie, Nicolcea Spineni transformând buchetul, cartea și fructul într-o meditație cromatică despre tihnă, memorie și frumusețe domestică.
„Pescari la mal” (ulei pe carton, 27 × 40 cm) surprinde liniștea unei scene de pe malul apei, Nicolcea Spineni transformând barca, vegetația și orașul din depărtare într-o imagine calmă, luminoasă și nostalgică.
„La birt” (ulei pe carton, 35 × 50 cm, semnat) surprinde atmosfera unei ulițe, Nicolcea Spineni transformând locul de întâlnire într-o scenă caldă, narativă.
„Stradă din București” (ulei pe carton, 23 × 30 cm, semnat) surprinde ritmul unei artere vechi a orașului, Nicolcea Spineni transformând fațadele, reclamele și trecătorii într-o scenă urbană vie, densă și nostalgică.
„Strada Salonic” (1941, creion pe hârtie, 36 × 26 cm, semnat și datat, înrămat) surprinde o uliță veche prin nervul desenului, Nicolcea Spineni construind din linii rapide o scenă urbană austeră, vie și plină de memorie.
„Vedere peste Sena” (ulei pe carton, 34 × 45 cm) deschide malul apei într-o compoziție vibrantă, unde Nicolcea Spineni surprinde orașul, podul și reflexele Senei într-o scenă vie, luminoasă și intens cromatică.
„Baia de Aramă, Mehedinți” (ulei pe placaj, 31,5 × 41 cm, semnat) redă farmecul unei așezări vechi de provincie, într-o compoziție în care Nicolcea Spineni adună casele, strada și lumina locului într-o scenă caldă, animată și nostalgică.
„Strada Bărăției” surprinde pulsația Bucureștiului vechi, cu stradă animată, prăvălii și trecători, într-o compoziție în care Nicolcea Spineni redă atmosfera orașului ca pe o scenă vie, familiară și nostalgică.
„Nud” (ulei pe carton, 33,5 × 29,5 cm, semnat stânga jos cu alb „Spineni”) prezintă, în expresie picturală, un studiu de nud realizat de Nicolcea Spineni.
„Balcic” surprinde orașul alb deschis spre mare, Nicolcea Spineni transformând relieful, casele și lumina țărmului într-o priveliște amplă, caldă și nostalgică.
„La scăldat” (ulei pe carton, 40 × 50 cm, semnat) surprinde intimitatea unei scene de vară, Nicolcea Spineni transformând lumina pădurii și apa într-o imagine a tihnei, fragilității și discreției.
„Balcic” (ulei pe lemn, 22 × 22,5 cm, semnat) condensează farmecul orașului vechi într-o compoziție intimă, Nicolcea Spineni transformând casele și relieful într-o imagine caldă, densă și nostalgică.
Știi mai multe despre Nicolcea SPINENI, pictor? Spune și altora!