Horia BERNEA, pictor
Horia Bernea s-a născut la data de 14 septembrie 1938, București si a încetat din viata la data de 4 decembrie 2000, la Paris.
Între anii 1957 şi 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultăţii de Matematică şi Fizică a Universităţii Bucureşti, între anii 1959 şi 1965 – Şcoala Tehnică de Arhitectură şi între anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (secţia Desen).
A debutat public ca pictor în anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artiştilor Plastici.
Fiu al etnologului Ernest Bernea, Horia Bernea a lăsat în urma sa două comori esenţiale pentru cultura română de azi: pictura sa, o sinteză între Occident şi Bizanţ, realizată în spiritul unei credinţe deschise, cum susţin criticii de artă, şi Muzeul Ţăranului Român.
A fost membru al grupului de la Poiana Mărului și membru al grupului „Prolog”. A lucrat în taberele de creație de la Văratec și Tescani și a lucrat, de asemenea, la Paris și în sudul Franței, în Provence.
A avut numeroase expoziții personale sau de grup la Richard Demarco Gallery (1970–1971), College Gallery al Universității din Birmingham, Sigi Krauss Gallery (Covent Garden, 1971), Compass Gallery (Glasgow, 1971), Richard Demarco Gallery (1976), Generative Art Gallery, Londra (1976).
Horia Bernea a deținut între anii 1990-2000 funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. „În muzeele de etnografie îmi lipsea frumuseţea obiectului. Legăturile tainice ale lucrurilor, tainice ca şi producerea lor. În muzeul etnografic, frumuseţea obiectului este programatic neglijată, de parcă ar fi ceva ruşinos. Mă îngrozeşte modul de expunere, obsesia pentru explicaţii, protecţia excesivă. Ele sfârşesc prin a anula obiectul. Nu se mai vede! Şi dacă se întâmplă ca frumuseţea să transpară este pentru că obiectul a fost prea puternic. De ce unora obiectele le spun puţin, iar mie foarte mult? Nu-i numai o problemă de sensibilitate şi de nivel intelectual. Cred că cel mai greu atârnă numărul de conexiuni care se produc în momentul receptării unei imagini. Am pus în centrul muzeului nostru «icoana» ţăranului şi în titlul său cuvântul «ţăran». Sunt dominat de credinţa puternică în valorile artei ţărăneşti, în valabilitatea ei şi de respectul pentru aceşti oameni care n-au ştiut să se apere”. Horia Bernea
„Deal la Poiana Mărului” (ulei pe pânză, 22 × 25 cm) surprinde, în expresivitatea materică a lui Horia Bernea, un relief transpus în pastă groasă și gesturi energice.
„Copaci” (ulei pe carton, 52 × 42 cm, 1960) prezintă un grup de arbori redat prin tușe expresioniste, intense și contrast cromatic puternic.
„Pădure” (ulei pe pânză, 60 × 81 cm, semnat și datat stânga jos cu negru „HB, 9.1974”) prezintă, în stilul contemplativ al lui Horia Bernea, o masă vegetală densă
„Concentrare” dezvoltă forme abstracte și linii intersectate, într-o compoziție semnată de Horia Bernea.
„Concentrare” dezvoltă forme abstracte pe fond portocaliu intens, într-o compoziție semnată de Horia Bernea.
Mere (ulei pe pânză) surprinde, prin viziunea lui Horia Bernea, o ladă cu mere dispuse riguros, într-o compoziție austeră, cu tonuri grave.
„Hrană” (acuarelă pe hârtie, 21 × 21 cm, semnată, datată și intitulată dreapta jos „H.B., 11.1979, Hrana”) surprinde, în stilul liric al lui Horia Bernea, un ansamblu organic în tonuri calde de roșu și coral
„Prapor alb” (1982, ulei pe pânză, 100 × 98 cm) este o lucrare de Horia Bernea, intitulată și datată la bază cu roșu „H.B. 8.1982, PRAPOR”, care propune o compoziție simbolică.
„Peisaj la Văratec” (ulei pe pânză, 97 × 130 cm, semnat central jos cu verde „Bernea”) prezintă, în stilul luminos al lui Horia Bernea, o priveliște amplă cu dealuri.
„Lumină” (ulei pe pânză, 50 × 65 cm, 1989), semnat „Bernea, 2,(19)89”, exprimă sobrietatea și echilibrul pictural al lui Horia Bernea.
„Cel mai iubit prapor” (ulei pe pânză, 97,5 × 97,5 cm, semnat, datat și intitulat stânga jos cu verde „HB, 8.1982, PRAPOR”) prezintă, în stilul ritualic al lui Horia Bernea, un prapor monumental.
„Grădină” (acuarelă pe hârtie lipită pe carton, 23 × 31 cm, semnată și datată stânga jos în creion „Bernea, 8.1986”) surprinde, în lirismul diafan al lui Horia Bernea, o vegetație abundentă.
„Prapor” (ulei pe pânză, 35 × 35 cm, semnat, datat și intitulat central jos cu violet „H.B., 10.II.1981, Prapor”) prezintă, în stilul simbolic al lui Horia Bernea, un prapor stilizat.
„Nud” (creion colorat, tuș și laviu pe hârtie, 20 × 29 cm, semnat și datat dreapta jos „Bernea, 1996”) surprinde, în grafismul fluid al lui Horia Bernea, un trup feminin redat din linii vibrate și accente calde.
„Seara grădinii” (ulei pe pânză, 114 × 146 cm, semnat și datat stânga jos cu verde „Bernea, 12.1992”) dezvăluie, în stilul dens și vibrant al lui Horia Bernea, o grădină luxuriantă la ceas de seară.
„Turlă la Văratic” (ulei pe pânză, 61,5 × 61,5 cm, semnat și datat dreapta jos cu negru „Bernea, 1995”) surprinde, în stilul dramatic al lui Horia Bernea, silueta unei turle văzută printr-un voal pictural.
„Dealuri” (ulei pe pânză, 31 × 50 cm, semnat și datat stânga jos cu negru „HB, 1966”) surprinde, în expresivitatea timpurie a lui Horia Bernea, un peisaj colinar modelat din pastă groasă.
„Coloană” (ulei pe pânză, 65 × 50 cm, semnat stânga sus cu negru „Bernea”, datat dreapta sus „10.1994”) surprinde, în stilul arhitectural-poetic al lui Horia Bernea.
„Grădină (Frumusețea va mântui lumea)” (ulei pe pânză, 195 × 161,5 cm, semnat și datat dreapta jos cu roșu „Bernea, 10.1994”, notat lateral stânga „Frumusețea va mântui lumea”).
„Grădină” (ulei pe pânză, 64,5 × 80,5 cm, semnat și datat lateral dreapta cu verde „Bernea, 11.1989”) surprinde, în stilul dens și vibrant al lui Horia Bernea.
„Casa din Poiana Mărului”, de Horia Bernea (ulei pe carton, 49 × 68 cm, 1963), transpune ruralul într-o viziune sintetică și expresivă.
„Conacul Rosetti-Brăescu din Măgura” (ulei pe pânză, 50 × 50 cm, semnat stânga sus cu ocru „Bernea”, datat dreapta sus „7.1988”) surprinde, în stilul arhitectural-poetic al lui Horia Bernea.
„Grădină” (ulei pe pânză, 60,5 × 73 cm, semnat și datat dreapta sus cu verde „Bernea, 7.1992”) surprinde, în stilul vibrant al lui Horia Bernea, o grădină abundentă.
„Flori” (ulei pe pânză, 50 × 65 cm), semnat dreapta jos și datat (19)64, relevă, în sensibilitatea lui Horia Bernea, delicatețea formelor.
„Compoziție în gri” (tehnică mixtă pe carton subțire, 27 × 27 cm, semnată dreapta jos cu brun, datată 1984, cu urme ale îndoiturilor suportului) de Horia Bernea este o compoziție abstractă dominată de tonuri de gri, alb și accente discrete de ocru și roșu, construită din forme și tușe suprapuse.
„Prapor” (ulei pe pânză, 35,5 × 35,5 cm, semnat și datat 1980) propune, în viziunea lui Horia Bernea, o compoziție abstractă cu ritmuri dense și simbolism reținut.
Expoziții (selecție)
1976 – Richard Demarco Gallery
1976 – Generative Art Gallery, Londra
1971 – Compass Gallery, Glasgow
1971 – Sigi Krauss Gallery, Covent Garden
1971 – College Gallery, Universitatea din Birmingham
1970–1971 – Richard Demarco Gallery
Premii
2000 – Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce
2000 – Premiul Grupului pentru Dialog Social
— Premiul al Fundației Culturale Române
1983 – Marele Premiu al U.A.P.
1978 – Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române
1971 – Premiul „Stahly”, Bienala Tineretului, Paris
1970 – Premiul pentru Pictură al U.A.P.
„Horia Bernea deținea puterea de a-și stiliza – iradiant - habitatul. El nu locuia undeva, ci transforma orice loc într-o extensie coerentă a propriei ființe. Așa îmi explic senzația de forță pe care o transmitea oricăruia dintre interlocutorii săi. În vreme ce omul "normal" apare ca o piesă subalternă într-un ansamblu preconceput sau impersonal, Horia Bernea funcționa ca epicentru al unui univers obiectual organizat după chipul și asemănarea sa.” — Teodor Baconsky
Știi mai multe despre Horia BERNEA, pictor? Spune și altora!