Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Corneliu Michăilescu, pictor, sculptor, grafician, scriitor

Corneliu Michăilescu s-a născut la data de 22 octombrie 1887, la București, si a încetat din viata in luna noiembrie 1965, București.

A urmat cursurile facultăților de Drept și Litere și Filosofie din București, apoi din 1908 s-a dedicat artei. A studiat la Academia de Arte din București între anii 1908-1912, apoi a plecat să se perfecționeze în străinătate. La Florența a studiat pictura cu Camillo Innocenti și a participat la o expoziție.

În 1924, la primul Salon oficial de după război a expus 2 lucrări importante, Natură statică și Paznicii castelului, pentru care a primit și un premiu.

Din anul 1935 s-a retras la casa lui de la Cernica unde a scris nuvele suprarealiste.

Cap de bătrân – Corneliu Michăilescu

„Cap de bătrân” (ulei pe pânză, 32 × 27,5 cm) prezintă un portret în prim-plan, cu trăsături marcate de vârstă, barbă albă și privire adâncită în reflecție. Modelarea subtilă a pielii și cromatica caldă evidențiază forța expresivă și interesul pentru psihologia chipului, caracteristice lui Corneliu Michăilescu.

Arlechin (1930) – Corneliu Michăilescu

Arlechin (1930) este o compoziție expresionistă realizată de Corneliu Michăilescu, în care figura stilizată, fragmentată în tușe energice și contraste întunecate, evocă dramatismul personajului de teatru, surprins într-o mișcare tensionată și neliniștită.

Cea mai nouă Olympia (1930) – Corneliu Michăilescu

Cea mai nouă Olympia (1930) este o compoziție simbolică realizată de Corneliu Michăilescu, în care nudul feminin și figura voalată sunt tratate expresionist, prin tușe dramatice și contraste cromatice, reinterpretând tema clasică a Olympiei într-o viziune modernă și tensionată.

Fiesole (1926) – Corneliu Michăilescu

Fiesole (1926) este un peisaj realizat de Corneliu Michăilescu, în care arhitectura toscană și vegetația sunt sintetizate în volume ferme și contraste cromatice intense, construind o atmosferă dramatică, dominată de ritmul colinelor și al chiparoșilor.

Femeie cu copil – Corneliu Michăilescu

„Femeie cu copil”, (ulei pe carton), surprinde maternitatea într-o scenă expresivă, cu tușe viguroase și cromatică intensă, caracteristice lui Corneliu Michăilescu.

Port – Corneliu Michăilescu

„Port” (ulei pe carton, 24,5 × 31 cm) redă un peisaj portuar stilizat, construit din volume geometrizate și cromatică armonizată, specific lui Corneliu Michăilescu.

Jazz (1950) – Corneliu Michăilescu

„Jazz” (ulei pe pânză, 35,5×36,5 cm, semnat stânga jos în monogramă, datat 1950) evocă, prin Corneliu Michăilescu, o scenă muzicală stilizată, cu figuri geometrizate și ritm cromatic cald.

Port – Corneliu Michăilescu

„Port” (ulei pe carton, 31 × 23,5 cm) înfățișează un peisaj portuar dinamic, construit din volume compacte și contraste cromatice intense, specific lui Corneliu Michăilescu.

Peisaj la Settignano (1922–1924) – Corneliu Michăilescu

Peisaj la Settignano (Florența) (1922–1924) este o compoziție realizată de Corneliu Michăilescu, în care volumele arhitecturale simplificate și cromatica intensă construiesc un peisaj italian ritmat, dominat de turnuri, coline și un cer vibrant.

Trei Îngeri – Corneliu Michăilescu

„Trei Îngeri” (ulei pe carton, 52,5 × 50,5 cm) reunește figuri protectoare într-o scenă intimă, unde Corneliu Michăilescu construiește emoția prin pastă densă.

Peisaj italian (1921) – Corneliu Michăilescu

Peisaj italian (1921) este o lucrare realizată de Corneliu Michăilescu, în care colinele și siluetele de chiparoși sunt construite din volume sintetizate și culori reci, ordonate ritmic, evocând un peisaj mediteranean calm și echilibrat.

Păpuși (1926) – Corneliu Michailescu

„Păpuși” (ulei pe carton, 69 × 72 cm, semnat dr. jos, monograma C.M., nedatat – 1926) creează, la Corneliu Michailescu, o scenă teatrală enigmatică.

Natură moartă (1930) – Corneliu Michăilescu

Natură moartă (1930) este o compoziție realizată de Corneliu Michăilescu, în care obiectele domestice – vasul, ceștile și cubul cromatic – sunt redate prin tușe libere și contraste tonale, construind un echilibru între masivitate și vibrație picturală.