Mănăstirea Alexandru Vlahuță, Vaslui. Biserica inspirată de vechile ctitorii ale Moldovei
Mănăstirea Alexandru Vlahuță din județul Vaslui este un așezământ de călugări întemeiat în 2002, cu o biserică inspirată de arhitectura tradițională moldovenească.
Rod al inițiativei părintelui Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă. Slujba de sfințire a locului a fost oficiată de PS Ioachim, episcop al Hușilor în anul 2002 iar lăcașul a fost sfințit la 7 septembrie, în anul 2003.
Mănăstirea Alexandru Vlahuță se află în comuna Alexandru Vlahuță, județul Vaslui, pe Colinele Tutovei, la aproximativ 25 km de Bârlad, în locul cunoscut sub numele de „Curătură”. Așezământul monahal a fost întemeiat la începutul anilor 2000, pe un teren oferit de Rodica Colomei, fiind organizat de la început ca mănăstire de călugări.
Istoricul Mănăstirii Alexandru Vlahuță
Actuala mănăstire este de dată recentă, însă tradiția monahală a zonei este mult mai veche. În satul Pleșești, astăzi parte a comunei Alexandru Vlahuță, este documentat în 1691 un mic schit cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, ctitorit de preotul Ignatie și vornicul Vasile și închinat Mitropoliei de la Iași. Ultima mărturie cunoscută despre funcționarea acestuia datează din 1735, când biserica schitului era restaurată.
Inițiativa întemeierii actualului așezământ i-a aparținut Rodicăi Colomei, care dorea să ridice o mănăstire pe pământul moștenit de la părinți. Proiectul a primit sprijin bisericesc, iar la 1 februarie 2002, Sinodul Mitropolitan a aprobat înființarea unei mănăstiri cu obște de călugări și hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Primii monahi au venit de la Mănăstirea Petru Vodă și de la Sihăstria Rarăului, iar până la ridicarea construcțiilor slujbele s-au desfășurat într-un paraclis improvizat în casa familiei care oferise terenul.
În 2002 a fost pusă piatra de temelie, iar la 5 august 2002 au început lucrările la corpul de chilii și la Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Paraclisul a fost sfințit la 7 septembrie 2003 de episcopul Ioachim Mareș.
Între anii 2004 și 2010 ansamblul s-a dezvoltat prin construirea bisericii mari, a turnului-clopotniță și a anexelor necesare vieții monahale. Biserica principală a fost ridicată între 2006 și 2009, iar la 5 septembrie 2021 a avut loc sfințirea acesteia. Cu această ocazie, celor două hramuri – „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – li s-a adăugat „Duminica Sfinților Români”.
Arhitectura Mănăstirii Alexandru Vlahuță
Biserica mare reia elemente caracteristice arhitecturii ecleziastice moldovenești. Are plan trilobat, abside semicirculare, pridvor închis cu două intrări laterale și o singură turlă octogonală ridicată deasupra naosului. Acoperișul cu rupere de pantă și streașină largă evocă bisericile istorice din nordul Moldovei.
Fațadele sunt articulate prin două registre de firide și prin 13 contraforți placați cu piatră. Firidele sunt decorate cu reprezentări ale sfinților români, pictate de Radu Virgil din Brăila.
Interiorul este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pictura murală în tehnică „fresco-secco” a fost realizată de Daniel Grigorciuc, fiind utilizate și modele iconografice din spațiul ecleziastic sârbesc.
Catapeteasma din zid prezintă ornamente sculptate cu motive florale, vegetale și geometrice, iar mobilierul bisericesc a fost realizat de Dumitru Gârea, cu elemente inspirate din arta brâncovenească.
Ansamblul cuprinde și Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae”, corpul de chilii, trapeza, arhondaricul și turnul-clopotniță. Aceste construcții păstrează în mare parte aceeași orientare către arhitectura tradițională moldovenească, cu cerdacuri, acoperișuri înalte și streșini largi.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Alexandru Vlahuță
Fiind un așezământ monahal contemporan, Mănăstirea Alexandru Vlahuță nu este legată de un fond important de legende istorice. Un moment esențial al istoriei sale recente rămâne sfințirea bisericii mari la 5 septembrie 2021, la aproximativ două decenii de la începuturile mănăstirii.
Semnificativă este însă continuitatea monahală a zonei: actuala mănăstire se află într-un teritoriu în care existența unui schit este documentată încă din 1691, chiar dacă nu există o continuitate instituțională directă demonstrată între vechiul Schit Pleșești și așezământul actual.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Alexandru Vlahuță
Mănăstirea Alexandru Vlahuță este o mănăstire de călugări. Biserica mare are hramurile „Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit la 8 septembrie, „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, la 23 aprilie, și „Duminica Sfinților Români”, sărbătoare cu dată schimbătoare. Paraclisul este închinat Sfântului Ierarh Nicolae, prăznuit la 6 decembrie.
Hramul Nașterii Maicii Domnului adună anual credincioși și pelerini din județul Vaslui și din împrejurimi.
Cum ajung la Mănăstirea Alexandru Vlahuță
Din Bârlad, accesul se face pe DN24/E581, apoi pe DJ245, prin zona Băcani, către comuna Alexandru Vlahuță. Din localitate se urmează drumul care urcă spre mănăstire, amplasată pe culmile Colinelor Tutovei. Drumul de acces este asfaltat.
Ansamblul Mănăstirii Alexandru Vlahuță se individualizează îndeosebi prin biserica inspirată de vechile ctitorii moldovenești, prin pictura exterioară dedicată sfinților români și prin unitatea arhitecturală a construcțiilor care alcătuiesc incinta.
Știi mai multe despre Mănăstirea Alexandru Vlahuță, Vaslui. Biserica inspirată de vechile ctitorii ale Moldovei? Spune și altora!