Mănăstirea Putna, Suceava - cea dintâi ctitorie a lui Ștefan cel Mare
Mănăstirea Putna din județul Suceava, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost ridicată între anii 1466–1469 și sfințită în anul 1469.
Este una dintre cele mai importante vetre de spiritualitate românească, necropolă voievodală și centru cultural și artistic de prim rang. Supranumită de Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”, Mănăstirea Putna reprezintă un simbol al dăinuirii credinței și culturii românești.
Istoricul Mănăstirii Putna
Potrivit vechilor cronici moldovenești, zidirea mănăstirii a fost începută la 10 iulie 1466 și s-a încheiat în anul 1469, fiind sfințită la 3 septembrie 1469 în prezența mitropolitului Teoctist, a episcopului Tarasie și a unui sobor de 64 de arhierei, preoți și diaconi.
Ctitorită de Ștefan cel Mare, Mănăstirea Putna a fost gândită încă de la început ca necropolă domnească, adăpostind mormântul voievodului și al familiei sale. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în anul 1481.
Biserica mănăstirii a fost distrusă de oștile lui Timuș Hmelnițki în secolul al XVII-lea. Reconstrucția a fost începută de Vasile Lupu în anul 1653, continuată de Gheorghe Ștefan și încheiată în 1662, în timpul lui Eustratie Dabija.
În august 1871, Mănăstirea Putna a devenit locul „Serbării de la Putna”, întâlnirea istorică a tinerilor intelectuali români conduși de Mihai Eminescu și Ioan Slavici, moment ce a consfințit Putna drept simbol al unității spirituale a poporului român.
Arhitectura Mănăstirii Putna
Ansamblul mănăstiresc este înconjurat de ziduri de piatră și fortificații ridicate în timpul lui Ștefan cel Mare. Intrarea se face printr-un turn boltit, pe a cărui fațadă se află stema Moldovei datată 1471. Turnul, refăcut în 1757, este cunoscut astăzi drept Turnul Eminescu, amintind de poetul care a înnoptat aici în 1871.
În partea de est se află Turnul Clopotniței, construit în 1882, iar pe latura opusă, Turnul Tezaurului (terminat în anul 1481), singura clădire păstrată din vremea ctitorului.
Biserica, în stil moldovenesc cu influențe bizantine, gotice și renascentiste, este alcătuită din cinci încăperi: pridvor, pronaos, gropniță, naos și altar. În gropniță se află mormintele lui Ștefan cel Mare, al Doamnei Maria Voichița și ale altor membri ai familiei domnești. La exterior, biserica este înconjurată de un brâu răsucit – simbol al Sfintei Treimi, iar portalurile din piatră și coloanele masive din interior amintesc de măreția artei ștefaniene.
Pe latura vestică se află Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ridicat de mitropolitul Iacov Putneanul în 1759 și pictat „al fresco” între 1980–1984 de frații Mihail și Gavril Moroșan. Pe latura sudică se ridică Casa Domnească, refăcută între 1982–1988 pe temeliile celei distruse în timpul ocupației habsburgice.
Patrimoniul Mănăstirii Putna
Mănăstirea Putna deține unul dintre cele mai valoroase muzee mănăstirești din România. Aici sunt expuse icoane vechi, manuscrise, obiecte de cult, veșminte liturgice, precum și o colecție unică de broderii medievale – mărturii ale artei bizantine și ale rafinamentului monahal moldovenesc. În muzeu se păstrează broderii și dvere lucrate chiar în atelierul mănăstirii, în timpul lui Ștefan cel Mare și Bogdan al III-lea. Aceste piese sunt realizate din mătase, fir de aur și argint, decorate cu perle și pietre prețioase. Printre cele mai renumite se numără Zaveasa Adormirii Maicii Domnului (1485), Dvera Bunei Vestiri (sfârșitul sec. XV), Epitafurile din 1490 și 1510 și dverele semnate de monahii Mardarie, Iosif și Zosima – cei mai vechi broderi cunoscuți în Evul Mediu românesc. Aceste creații definesc stilul propriu Putna, în care sobrietatea, echilibrul și finețea expresiei dau măsura unei arte sacre autentice.
În plus, în vechiul scriptorium de la Putna, călugării copiau manuscrise și realizau miniaturi de o valoare artistică excepțională, contribuind la dezvoltarea culturii scrise în Moldova medievală.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Putna
În decursul veacurilor, Mănăstirea Putna a fost martora multor încercări: incendii, cutremure, năvăliri străine și prădăciuni. Se spune că în timpul atacului lui Timuș Hmelnițki, cazacii au smuls plumbul de pe acoperișul bisericii pentru a-l transforma în gloanțe, dar au fost pedepsiți divin, pierind în luptă. În 6 iulie 1940, trupele sovietice au încercat să ocupe Putna și să o anexeze la Ucraina, însă atacul a fost respins de armata română, considerându-se un semn al ocrotirii divine asupra lăcașului.
De asemenea, tradiția locală vorbește despre Dealul Crucii, aflat în fața mănăstirii, unde Ștefan cel Mare ar fi supravegheat lucrările de construcție și ar fi înălțat o cruce de piatră în semn de mulțumire.
Anual, în luna august, mănăstirea găzduiește Sărbarea de la Putna, comemorând evenimentul istoric din 1871 și reafirmând legătura spirituală dintre cultură, credință și neamul românesc.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna este o mănăstire ortodoxă de călugări și se află sub conducerea Arhimandritului Melchisedec Velnic.
Hramul Mănăstirii Putna este Adormirea Maicii Domnului, serbat în data de 15 august. Cu această ocazie, are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din nordul Moldovei, la care participă credincioși din toată țara și din diaspora.
Cum ajung la Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna se află la 33 km de Rădăuți, în județul Suceava. Se poate ajunge pe drumul DJ 209E, din direcția Suceava – Rădăuți – Vicovu de Jos – Putna. Accesul feroviar este asigurat prin gara Putna, aflată la mică distanță de mănăstire.
Drumul spre mănăstire șerpuiește prin peisaje pitorești bucovinene, iar priveliștea asupra Dealului Crucii și a satului Putna oferă pelerinului o atmosferă de pace și reculegere.
Știi mai multe despre Mănăstirea Putna, Suceava - cea dintâi ctitorie a lui Ștefan cel Mare? Spune și altora!