Mănăstirea de călugări Giurgeni, Neamț - Schit înființat de doi răzeși
Mănăstirea Giurgeni din Giurgeni, județul Neamț, a fost reînființată în 1993 și din 2000 este mănăstire de călugări.
Biserica din cărămidă, cu ziduri groase și plan în cruce, mărturisește un limbaj arhitectural solid și sobru.
Istoricul Mănăstirii Giurgeni
Originile așezământului se leagă de anul 1738, când doi răzeși din satul Giurgeni, Gheorghiță și Ioniță Stahie, au dăruit Episcopului Ghedeon al Romanului părțile lor de moșie pentru „a-și face Sfințenia Sa schiticelul în moșia aceasta”. Pe aceste pământuri a fost întemeiat schitul cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care a devenit metoc al Episcopiei Romanului. Primul egumen cunoscut al schitului a fost Veniamin.
În anii 1739–1740 a fost ridicată prima biserică din lemn, cu temelie din piatră, modestă ca dimensiuni, dar păstrătoare a unor odoare prețioase, printre care icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului. În anul 1810 a început construirea actualei biserici din piatră și cărămidă, care dăinuie și astăzi. Schitul a funcționat până în anul 1860, când legea secularizării a dus la desființarea lui. După o perioadă de declin și încercări, viața monahală a fost reînviată în anul 1993, iar în 2000 s-a stabilit aici obște de călugări. Din 2005 au fost reluate lucrările de restaurare și de construcție a unor noi clădiri anexe, dezvoltându-se și o gospodărie de tip tradițional.
Arhitectura Mănăstirii Giurgeni
Biserica actuală, construită în anul 1833, este din cărămidă pe temelie de piatră, având plan în formă de cruce și ziduri groase. Naosul este delimitat de pronaos prin doi stâlpi puternici care susțin arcada bolții, iar altarul este luminat de o fereastră spre răsărit. Catapeteasma, sculptată în lemn de stejar și tei în anul 1955, la atelierele Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române din București, împreună cu pictura realizată în același an, constituie un ansamblu artistic de mare valoare.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Giurgeni
Unul dintre cele mai prețioase odoare ale mănăstirii este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dăruită așezământului în anul 1831. Tradiția spune că icoana, îmbrăcată în argint, ar fi dobândit în chip minunat o a doua gură și un al treilea ochi, semne ale puterilor tămăduitoare pe care le are. În jurul ei s-au adunat, de-a lungul timpului, mii de credincioși veniți să ceară ajutorul Maicii Domnului.
Printre obiectele de valoare se mai numără un epitaf din 21 aprilie 1903, donat de un înalt demnitar rus, precum și numeroase icoane praznicale și obiecte de cult.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Giurgeni
Mănăstirea Giurgeni este o mănăstire de călugări ortodocși, aflată sub conducerea Protosinghelului Nicolae Dănilă.
Hramul mănăstirii este Nașterea Maicii Domnului, serbat la data de 8 septembrie. Cu acest prilej, dar și la slujbele de vineri seara când se citește Sfântul Maslu, numeroși credincioși din întreaga zonă și din alte părți ale țării se adună la Giurgeni pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni.
Cum ajung la Mănăstirea Giurgeni
Accesul la Mănăstirea Giurgeni se face din municipiul Roman, pe drumul spre Bacău, de unde se cotește la stânga pe DJ207C, 23 km. Din comuna Valea Ursului se urmează DJ159 pentru 3 km, apoi se cotește stânga spre Giurgeni.
Potrivit izvoarelor existente, Schitul Giurgeni a luat ființă la anul 1738, când doi răzeși, Gheorghiță și Ioniță Stahie din satul Giurgeni, au dăruit Episcopului de Roman Ghedeon, părțile lor de moșie pentru „a-și face Sfinția Sa Schiteliul în moșia aceasta”.
1738 (7247) octombrie 17
„† Adecați eu Gheorghiță Stahie din Giurgeni și cu frate-miu, Ioita, cari ne tragem din moșul nostru, din Gheorghi, din Giurgeni, carii iasti fecioru lu(i) Io(na)scu Titici facem știri tuturor cui s-ar cădea a ști cu acestu adevărat zapis al nostru pentru părțile de moșii ce avem în siliște, în Giurgeni, în pădurii și în câmpu, care o samă de părți sîntu făcute cu multă osteneală de mâinulii noastri, Gheorghiță și cu frate-miu, Ion, făcuți din pădurii, și osăbiți părți ce avem în vatra siliștii în Giurgeni împreună cu alți răzeși de pe moșul nostru Ionașco Titici. Deci noi ne-am sfătuit amândoi frații carii mai suntem pomeniți și ne-am îndemnatu cu voie lui Dumn(e)zău de nime siliți, nici asupriți ce de a noastră bunăvo(i)e am dat Sfinții Sale părintelui Ghedeon, episcopului de Roman, acești părți care mai sus sîntu însemnate să aibă aș face Svinție Sa și schiticel în moșie aceasta, ca să fii lui dreaptă ocină și moșii și aș lua tot vinitul ce ar hi pe acești părți din țarină, din fânat, din stupi orice s-ar lucra pe acești părți din tot vinitul Svinție Sa să aibă a ne scrii la pomelnicu, ca să aibă a să pumeni sufletei acelora la Sfântul Jărtăvnicu și la Svintelei Leturghii.
Iar carii din neamul și sămenție no(a)stră s-ar scula și s-a îndemna a strica tocmala ace(a)sta unii ca acei să fii blăstămați și afuri(si)ți de Domnul Dumn(e)zău, și de Maica Precistă, și de trii suti 18 oteță de la Nechiia, și de S(vâ)ntu(l) Ioan Botezătorul, și de 12 Apostoli și de toți Svinții, și aibă parte cu Iuda și cu Trecletul Ariie. Iar carii nu s-ar (a)mesteca să fii (i)ertați și pentru aceasta danii și tocmală și pentru mai multă credință ne-am pus și degeteli.”
În scurt atât eu post(elnicul) Alecsandru, cât și eu med(elni)ce(reasa) Roxandra, hotărâtă fiind de a ne și muta cu copil cu tot, păn în primăvara viitoare la pomenit(ul) schit Giurgenii și ne așăzi cu tot în hotărâre scoposului și a condițiilor de mai sus pomenite spre care am și lăsat blagoslovenie preosfințitului nostru episcop, dar și încredințată scrisoare aceasta supt iscăliturile amândurora în păstrare(a) Sf. Episcopii Romanului, pentru nestrămutata noastră hotărâre și făgăduința ce am dat către însuși nevăzutul D(u)mnezeu, luând și noi din parte(a) Sf. Episcopii o asăminea și întocmit(ă) copieîntărită cu iscălitura și peceve(a) Sf. Episcopii spre siguranție nedepărtării noastre de la acest schit, a păzirii tuturor acestor cuprinsă și a ne călcării drituril(o)r ctitoricești din neam în neam.
1809 dec(hem)b(rie) 31
Știi mai multe despre Mănăstirea de călugări Giurgeni, Neamț - Schit înființat de doi răzeși? Spune și altora!