Mănăstirea Sfânta Ana, Mehedinți - ctitorie interbelică în memoria eroilor din 1916
Mănăstirea Sfânta Ana din Orșova, ctitorită de jurnalistul Pamfil Șeicaru între 1936 și 1939, păstrează memoria eroilor căzuți în luptele Primului Război Mondial.
Deasupra Orșovei, troițele de altădată și biserica ridicată din recunoștință dau locului o solemnitate aparte.
Mănăstirea Sfânta Ana se află în Orșova, județul Mehedinți, pe coama Dealului Moșului, deasupra orașului și a Dunării. Așezământul a fost construit între 1936 și 1939 de cunoscutul jurnalist interbelic Pamfil Șeicaru, în amintirea camarazilor săi căzuți în luptele Primului Război Mondial și ca împlinire a unei promisiuni făcute în timpul luptelor din 1916. Deși construcția fusese terminată înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, mănăstirea a fost sfințită abia la 2 decembrie 1990.
Ctitorul Mănăstirii Sfânta Ana – Pamfil Șeicaru
Pamfil Șeicaru (1894–1980) a fost una dintre personalitățile importante ale presei românești interbelice, jurnalist, director al ziarului Curentul și deputat în Parlamentul României. A urmat studii juridice și a obținut licența în drept, însă activitatea care avea să îl consacre a fost jurnalismul. În perioada interbelică a condus Curentul, unul dintre cotidienele importante ale epocii, iar în anii în care a ridicat Mănăstirea Sfânta Ana era atât directorul publicației, cât și parlamentar.
Biografia sa este strâns legată de Primul Război Mondial. Ca tânăr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie, Pamfil Șeicaru a participat la luptele purtate în zona Orșovei și a fost distins pentru activitatea sa militară cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Experiența frontului avea să rămână decisivă pentru legătura sa cu Dealul Moșului și pentru viitoarea ctitorie. În toamna anului 1916, în timpul luptelor desfășurate în această zonă, explozia unui obuz i-a acoperit cu pământ pe Șeicaru și pe camaradul său Petre Găvănescu. Cei doi au supraviețuit, iar Șeicaru a hotărât ca, atunci când situația materială îi va permite, să ridice pe acel loc o mănăstire. El însuși avea să consemneze mai târziu că așezământul reprezenta atât împlinirea acestei promisiuni, cât și un omagiu adus eroilor căzuți pentru România Mare. În august 1944, Pamfil Șeicaru a părăsit România și și-a petrecut următoarele decenii în exil, cea mai lungă perioadă în Spania, iar ultimii ani în Germania. A murit în 1980, fără să apuce să vadă mănăstirea redată vieții religioase. În prezent, memoria ctitorului este păstrată la Orșova și prin Muzeul memorial Pamfil Șeicaru, amenajat în incinta așezământului, iar mormântul său se află în interiorul mănăstirii.
Istoricul Mănăstirii Sfânta Ana
Înainte de ridicarea mănăstirii, Pamfil Șeicaru a amenajat, în 1935, un drum pietruit de aproximativ 1,5 kilometri, care urca din centrul vechii Orșove până pe Dealul Moșului. Numit Drumul Eroilor, traseul era mărginit de șapte troițe și de bănci de popas sculptate în stejar masiv. Pe acestea erau înscrise dedicații pentru regimentele care participaseră la luptele de la Alion, Cerna și Orșova în perioada august–noiembrie 1916. Troițele s-au degradat în timp și au dispărut în jurul anilor 1960. În anul următor au început lucrările la mănăstire, desfășurate între 1936 și 1939. Hramul ales a fost „Sfânta Ana”, după numele mamei ctitorului. Sfințirea nu a avut însă loc după terminarea construcției. Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și schimbarea regimului politic au împiedicat consacrarea așezământului.
După anul 1945, destinația complexului a fost schimbată. Chiliile au devenit spații de cazare, iar clădirile au fost utilizate în diferite perioade pentru activități fără legătură cu funcția religioasă pentru care fuseseră construite. În biserică au funcționat inclusiv un restaurant și o discotecă. Abia după căderea regimului comunist așezământul a revenit la destinația sa inițială. În anul 1990, complexul a fost preluat de Mitropolia Olteniei, iar la 2 decembrie 1990 biserica a fost sfințită de episcopul Damaschin, vicar al Mitropoliei Olteniei. Între 1993 și 1997 au fost realizate ample lucrări de restaurare, fiind refăcute inclusiv picturile murale și iconostasul. În 1995 a fost inaugurat Muzeul memorial Pamfil Șeicaru, iar în anul următor a fost finalizată clopotnița.
Arhitectura Mănăstirii Sfânta Ana
Complexul monahal inițial a fost conceput sub forma literei „U”, biserica fiind flancată de corpurile de chilii. Lăcașul a fost realizat cu elemente inspirate din arhitectura tradițională românească, iar integrarea construcțiilor pe culmea Dealului Moșului îi conferă ansamblului o siluetă distinctă în peisajul Orșovei. Intervențiile ulterioare au completat complexul cu o clopotniță și un altar de vară. O altă clădire a fost adaptată pentru a găzdui Muzeul memorial Pamfil Șeicaru, biblioteca, trapeza și atelierul comunității monahale. Pictura bisericii a avut de suferit în perioada în care edificiul și-a pierdut funcția religioasă. Restaurările efectuate după 1990 au urmărit recuperarea picturii murale și a iconostasului, lucrările restaurate fiind sfințite în 1999.
Drumul Eroilor
Drumul Eroilor face parte din însăși concepția memorială a ctitoriei lui Pamfil Șeicaru. Amenajat în 1935, înaintea începerii construcției mănăstirii, traseul lega vechea Orșovă de Dealul Moșului și avea aproximativ 1,5 kilometri.
Cele șapte troițe din stejar erau dedicate regimentelor care luptaseră în zona Alion, Cerna și Orșova, transformând drumul către mănăstire într-un parcurs comemorativ dedicat militarilor Primului Război Mondial. Deși troițele originale au dispărut în anii 1960, Drumul Eroilor rămâne esențial pentru înțelegerea intenției ctitorului: mănăstirea nu fusese gândită doar ca lăcaș religios, ci și ca monument dedicat memoriei celor căzuți pe front.
Muzeul memorial Pamfil Șeicaru
În incinta mănăstirii funcționează din 1995 Muzeul memorial Pamfil Șeicaru, amenajat pentru păstrarea memoriei ctitorului. Existența muzeului completează caracterul memorial al întregului ansamblu, legând istoria mănăstirii de biografia jurnalistului și de experiența sa din Primul Război Mondial.
Alături de muzeu, în clădire sunt amenajate biblioteca, trapeza și alte spații necesare comunității monahale.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Sfânta Ana
Mănăstirea Sfânta Ana nu este legată atât de o legendă, cât de un episod real din luptele anului 1916, devenit fundamental pentru istoria sa. Explozia obuzului care i-a surprins pe Pamfil Șeicaru și Petre Găvănescu pe Dealul Moșului și supraviețuirea celor doi au stat la originea promisiunii din care s-a născut ulterior ctitoria. Un alt capitol important îl reprezintă lunga perioadă dintre terminarea construcției și sfințirea ei. Ridicată până în 1939, biserica a trebuit să aștepte mai bine de jumătate de secol pentru a fi sfințită, la 2 decembrie 1990.
Astfel, istoria locului reunește două dimensiuni memoriale: amintirea militarilor căzuți în Primul Război Mondial și destinul unei ctitorii care, vreme de decenii, nu și-a putut îndeplini menirea pentru care fusese construită.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Sfânta Ana
Mănăstirea Sfânta Ana este o mănăstire de maici, cu viață de obște. Hramul așezământului este „Sfânta Ana”, sărbătorit la 25 iulie. Alegerea hramului are și o semnificație personală, Sfânta Ana fiind aleasă de Pamfil Șeicaru după numele mamei sale. Hramul din 25 iulie constituie principalul moment anual de pelerinaj și adună credincioși din Orșova, din localitățile Defileului Dunării și din alte zone ale țării.
Cum ajung la Mănăstirea Sfânta Ana
Mănăstirea se află pe strada Pamfil Șeicaru nr. 6, Orșova, județul Mehedinți, pe coama Dealului Moșului. Accesul se face din Orșova, pe traseul care urcă spre mănăstire, în apropierea DN57 Orșova–Moravița. Așezământul se află la aproximativ 1,5 km sud de oraș.
Poziția dominantă asupra Orșovei și Dunării, istoria neobișnuită a ctitoriei și legătura directă cu luptele din 1916 individualizează Mănăstirea Sfânta Ana între așezămintele monahale românești din secolul al XX-lea. Ridicată de Pamfil Șeicaru ca împlinire a unei promisiuni personale, ea a fost concepută totodată ca monument al memoriei eroilor Primului Război Mondial, sens păstrat deopotrivă de mănăstire și de vechiul Drum al Eroilor.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sfânta Ana, Mehedinți - ctitorie interbelică în memoria eroilor din 1916? Spune și altora!