Mănăstirea Sfânta Treime – Prislop, Maramureș. Credință și memorie în Pasul dintre Maramureș și Bucovina
Mănăstirea Prislop din Borșa, Maramureș, este un așezământ monahal de călugări ridicat în Pasul Prislop, lângă cimitirul militar al eroilor din războaiele mondiale.
Mănăstirea Prislop se află pe teritoriul orașului Borșa, județul Maramureș, în Pasul Prislop, la peste 1.400 de metri altitudine, aproape de hotarul istoric dintre Maramureș și Bucovina. Inițiativa ridicării așezământului i-a aparținut lui Dumitru Timiș Tuță, sprijinit de locuitori și de autoritățile din Borșa. Piatra de temelie a bisericii fiind pusă în august 2000. Așezământul a primit ulterior statut de schit, iar din 2008 funcționează ca mănăstire de călugări.
Istoricul Mănăstirii Prislop Borșa
Istoria mănăstirii este strâns legată de trecutul militar al Pasului Prislop. În imediata apropiere se află un cimitir militar în care sunt îngropați 136 de soldați de diferite naționalități – români, germani, polonezi și ruși –, căzuți în timpul Primului Război Mondial. Zona păstrează urmele unei perioade în care pasul avea o importantă funcție strategică și de comunicație. În timpul Primului Război Mondial, prin Pasul Prislop trecea și calea ferată Borșa–Iacobeni, construită în condițiile dificile ale războiului. În zonă au existat instalații feroviare, barăci și spații pentru muncitori, unele dintre acestea aflându-se chiar pe terenul ocupat astăzi de ansamblul monahal.
Inițiativa construirii unei biserici a prins contur la sfârșitul anilor 1990. La 13 august 2000, la inițiativa lui Dumitru Timiș Tuță și cu sprijinul altor localnici, trei preoți din Borșa au pus piatra de temelie a bisericii cu hramul „Schimbarea la Față”. În același an a început ridicarea bisericii de zid, lucrările fiind coordonate până în 2008 de inițiatorul proiectului. În 2004, așezământul a primit statutul de schit și a început construirea unei case monahale. Din 2008, odată cu formarea obștii de călugări, a devenit mănăstire, având hramurile „Schimbarea la Față” și „Sfânta Treime”.
Dezvoltarea complexului a continuat în anii următori. În 2010 a fost montat iconostasul sculptat în lemn de tei la Vânători, în județul Neamț, cu icoane pictate la Târgu Frumos, și au fost achiziționate trei clopote. Tot în 2010 a fost pusă piatra de temelie a unui paraclis din lemn, iar între 2010 și 2013 acesta a fost construit din bârne de brad de o echipă de meșteri din Fălticeni. Paraclisul a fost târnosit la 22 iulie 2013. Biserica principală a fost terminată în 2014, iar în anul următor a fost târnosită, primind și hramul „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș”.
Cimitirul Eroilor din Pasul Prislop
Cimitirul militar reprezintă una dintre particularitățile Mănăstirii Prislop și explică în mare măsură caracterul memorial al așezământului. Aflat lângă biserică, acesta adăpostește mormintele unor militari de mai multe naționalități, căzuți în conflictele militare care au afectat această zonă de trecere peste Carpați. Cimitirul a fost sfințit la 21 iulie 2009, iar în același an au avut loc și alte ceremonii religioase și comemorative dedicate militarilor înhumați aici. În incinta mănăstirii a fost ridicată și o troiță din marmură, accentuând dimensiunea memorială a ansamblului.
Prin această apropiere dintre mănăstire și necropola militară, locul funcționează atât ca așezământ monahal, cât și ca spațiu de comemorare a celor care și-au pierdut viața în timpul războaielor.
Arhitectura Mănăstirii Prislop Borșa
Ansamblul monahal s-a format treptat și cuprinde biserica principală de zid, biserica de lemn folosită ca paraclis, casa monahală și poarta cu turn-clopotniță, aceasta din urmă fiind construită în 2014.
Biserica principală, începută în anul 2000 și terminată în 2014, este edificiul dominant al complexului. Interiorul este marcat de iconostasul sculptat în lemn de tei, în timp ce pictarea bisericii a început într-o etapă ulterioară.
Un caracter diferit are paraclisul ridicat între 2010 și 2013, construit din bârne rotunde de brad. Folosirea lemnului și expresia sa arhitecturală îl apropie de tradiția construcțiilor montane din nordul țării.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Prislop Borșa
Tradiția locală păstrează o povestire legată de militarii morți în Pasul Prislop. Se spunea că, înainte de amenajarea cimitirului, călătorii care traversau pasul spre Bucovina ar fi auzit strigătele soldaților căzuți în timpul războaielor. Povestirea aparține folclorului local și reflectă memoria puternică a confruntărilor militare purtate în această zonă.
În apropiere se află și Preluca Tătarilor, loc asociat tradiției istorice despre confruntarea din 1717 dintre locuitorii Borșei și oastea tătară care traversase regiunea. Potrivit relatărilor, localnicii conduși de protopopul Șandru Lupu i-ar fi atras pe atacatori într-o ambuscadă, folosind relieful montan în avantajul lor.
Un eveniment cultural important al zonei este Hora la Prislop, manifestare care reunește tradițiile din Maramureș și Bucovina. Festivalul se desfășoară în Pasul Prislop și evidențiază poziția acestuia ca spațiu de legătură între cele două regiuni istorice.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Prislop Borșa
Mănăstirea Prislop este o mănăstire de călugări, aflată în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
Biserica principală are hramurile „Sfânta Treime”, sărbătoare cu dată schimbătoare, celebrată în lunea de după Rusalii, „Schimbarea la Față a Domnului”, prăznuită la 6 august, și „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș” (24 aprilie), adăugat cu prilejul târnosirii bisericii în 2015. Paraclisul de lemn este închinat Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, prăznuit la 17 ianuarie.
Hramurile și marile sărbători atrag credincioși atât din Maramureș, cât și din Bucovina, poziția mănăstirii în Pasul Prislop făcând din așezământ un punct de întâlnire pentru comunitățile de pe ambele versante ale Carpaților.
Cum ajung la Mănăstirea Prislop Borșa
Mănăstirea se află în Pasul Prislop, pe teritoriul orașului Borșa, la peste 1.400 de metri altitudine. Accesul rutier se poate face dinspre Maramureș pe traseul Moisei – Borșa – Pasul Prislop, iar dinspre Bucovina pe ruta Vatra Dornei – Iacobeni – Ciocănești – Cârlibaba – Pasul Prislop.
Ridicată la cumpăna dintre Maramureș și Bucovina, în vecinătatea unui cimitir militar, Mănăstirea Prislop Borșa reunește funcția religioasă cu cea memorială. Istoria războaielor, vechiul drum peste munți, tradițiile Borșei și pelerinajele contemporane conferă Pasului Prislop o identitate aparte, în care patrimoniul istoric și cel spiritual se întâlnesc.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sfânta Treime – Prislop, Maramureș. Credință și memorie în Pasul dintre Maramureș și Bucovina? Spune și altora!