Mănăstirea Sângeap-Basaraba, Iași - renașterea unei vechi vetre monahale din ținutul Hârlăului
Mănăstirea Sângeap-Basaraba se află în satul Sticlăria, comuna Scobinți, județul Iași, pe culmea împădurită a Dealului Basaraba, în apropierea orașului Hârlău. Așezământul actual a fost reînființat în anul 1997, continuând tradiția unei vechi mănăstiri moldovenești care a existat timp de secole pe Dealul Sângeap și care a fost distrusă în al Doilea Război Mondial.
Istoricul Mănăstirii Sângeap-Basaraba
Începuturile vechii mănăstiri nu sunt cunoscute cu exactitate, însă tradiția locală leagă existența acesteia de domnitori precum Petru I Mușat, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Poziționată pe drumul care lega Hârlăul de Probota, Baia și Suceava, mănăstirea a beneficiat de importante danii domnești, dezvoltând în jurul său o comunitate care a preluat numele Sângeap. Perioada de prosperitate s-a încheiat în urma reformelor din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În anul 1864, biserica a fost transformată în biserică de mir, iar vechiul așezământ și-a pierdut statutul monahal. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirile au fost folosite în scop militar și au fost distruse în anul 1944, rămânând doar ruinele.
După anul 1990, părintele Dumitru Tincu a inițiat demersurile pentru renașterea vetrei monahale. În anul 1997 a fost aprobată reînființarea schitului, iar în anul 1998 acesta a devenit mănăstire. Deoarece vechiul amplasament nu mai putea fi recuperat integral, noul așezământ a fost ridicat pe Dealul Basaraba, la aproximativ 4 kilometri de locul vechii mănăstiri.
Arhitectura Mănăstirii Sângeap-Basaraba
Prima construcție a noii vetre monahale a fost biserica de lemn, ridicată în anul 2003 de meșteri din Vatra Moldoviței. Lăcașul, construit într-un timp remarcabil de scurt, păstrează tradiția arhitecturii religioase moldovenești din lemn.
În paralel, au fost începute lucrările la o biserică de zid realizată în stil ștefanian, proiectată să continue tradiția marilor ctitorii medievale ale Moldovei. Amplasarea pe înălțime oferă ansamblului o perspectivă largă asupra ținutului Hârlăului și contribuie la atmosfera de reculegere specifică locului.
Evenimente și legende la Mănăstirea Sângeap-Basaraba
Tradiția locală păstrează amintirea unei vechi mănăstiri voievodale care ar fi fost cercetată de domnitorii Moldovei și care a dat numele cătunului Sângeap. Deși documentele sunt puține, memoria comunității a conservat peste veacuri povestea acestui așezământ dispărut.
Un element aparte al locului este izvorul aflat pe proprietatea mănăstirii, bogat în magneziu, considerat de mulți pelerini un dar al naturii și un motiv suplimentar de popas și reculegere.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Sângeap-Basaraba
Mănăstirea Sângeap-Basaraba este o mănăstire de călugări și are mai multe hramuri, corespunzătoare celor două biserici ale ansamblului:
Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie);
Sfântul Mare Mucenic Mina (11 noiembrie);
Izvorul Tămăduirii (vinerea din Săptămâna Luminată);
Schimbarea la Față a Domnului (6 august).
La aceste sărbători, numeroși credincioși din zona Hârlăului și din alte părți ale Moldovei participă la slujbele și procesiunile organizate de obștea monahală.
Cum ajung la Mănăstirea Sângeap-Basaraba
Din orașul Hârlău se urmează drumul spre comuna Scobinți. De aici, un drum local urcă spre Dealul Basaraba, unde este amplasată mănăstirea. Poziția sa dominantă oferă priveliști ample asupra depresiunii Hârlăului și asupra dealurilor împădurite din împrejurimi.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sângeap-Basaraba, Iași - renașterea unei vechi vetre monahale din ținutul Hârlăului? Spune și altora!