Mănăstirea Hlincea, Iași - bijuteria medievală de la poalele Cetățuii
Mănăstirea Hlincea se află în satul Hlincea, comuna Ciurea, județul Iași, și a fost ridicată între anii 1574 și 1591. Ctitorii mănăstirii au fost Maria, fiica domnitorului Petru Șchiopul, împreună cu soțul său, Zottu Tzigara, mare vistiernic de origine greacă.
În anul 1574 a fost închinată Mănăstirii Dionisiu, iar din anul 1670 a devenit metoc al Mănăstirii Cetățuia. A găzduit între anii 1788–1812 un spital militar. Desființată în 1959, a fost reînființată în anul 1990.
Cu istorie zbuciumată și roluri diverse, Hlincea își păstrează demnitatea unui așezământ moldovenesc așezat, redat astăzi circuitului monahal.
Situată la poalele Dealului Cetățuia, la mică distanță de municipiul Iași, mănăstirea reprezintă unul dintre cele mai valoroase ansambluri monahale moldovenești de la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Istoricul Mănăstirii Hlincea
După întemeiere, mănăstirea a fost închinată ca metoc Mănăstirii Dionisiu din Muntele Athos. Plecarea lui Petru Șchiopul și a familiei sale din Moldova, în anul 1591, a dus însă la o perioadă de declin. Lipsită de administrare și de sprijinul călugărilor athoniți, mănăstirea s-a pustiit treptat. În anul 1616, domnița Maria s-a întors în Moldova și a găsit așezământul într-o stare avansată de degradare. Ea a inițiat lucrări de restaurare și a trecut mănăstirea sub ascultarea Mănăstirii Galata. În anul 1626, domnitorul Miron Barnovschi a întărit proprietățile și hotarele mănăstirii.
O amplă refacere a avut loc în timpul domniei lui Vasile Lupu. Au fost construite chilii, trapeza, pivnițe de piatră, zidurile de incintă și turnul de intrare, iar biserica a fost consolidată și extinsă. Fiul său, Ștefăniță Lupu, a continuat lucrările și a comandat pictura interioară, realizată între anii 1659 și 1661. În anul 1672, după finalizarea Mănăstirii Cetățuia, domnitorul Gheorghe Duca a așezat Mănăstirea Hlincea sub ascultarea acesteia. De-a lungul timpului, așezământul a cunoscut numeroase încercări. A fost jefuit de cazacii lui Timuș Hmelnițchi, a servit drept spital militar în timpul războaielor ruso-turce și a fost folosit ca lazaret în timpul epidemiilor de holeră. În jurul mănăstirii au fost îngropați numeroși locuitori ai Iașului răpuși de epidemia din anul 1848.
După o perioadă de declin și după închiderea sa în urma Decretului 410 din anul 1959, mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990. Din anul 1991 și-a recăpătat autonomia administrativă, iar obștea monahală a început ample lucrări de restaurare și dezvoltare a ansamblului.
Arhitectura Mănăstirii Hlincea
Ansamblul monahal este înconjurat de ziduri înalte de piatră, care delimitează o incintă patrulateră cu laturi de aproximativ 60 de metri. Turnul-clopotniță și zidurile de incintă păstrează aspectul fortificat specific unor mănăstiri moldovenești din epoca medievală.
Biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” este construită în plan triconc, cu turlă pe naos și patru contraforturi exterioare dispuse în trepte. Pridvorul deschis, arcadele ample și proporțiile armonioase îi conferă eleganță și echilibru. Zidurile au o grosime de aproximativ un metru, iar structura amintește de alte monumente reprezentative ale arhitecturii moldovenești.
O valoare excepțională o are pictura interioară realizată între anii 1659 și 1661 de zugravul Ioan Matei. Frescele impresionează prin realismul scenelor, bogăția decorativă și calitatea artistică. Dintre reprezentările remarcabile se disting seria sfinților militari, imaginea Arhanghelului Gavriil și tabloul votiv al lui Vasile Lupu, al lui Ștefăniță Lupu și al Doamnei Ecaterina.
Evenimente la Mănăstirea Hlincea
Istoria mănăstirii este legată de numeroase evenimente importante pentru Moldova. În anul 1717, în apropierea așezământului s-au desfășurat lupte între trupele austriece, tătari și oștile moldovene conduse de domnitorul Mihai Racoviță, episod consemnat de cronicarul Ion Neculce. Un alt moment semnificativ îl reprezintă marile lucrări de restaurare realizate în timpul lui Vasile Lupu și al lui Ștefăniță Lupu, care au salvat mănăstirea de la ruină și i-au oferit forma arhitecturală și artistică pe care o admirăm astăzi.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Hlincea este o mănăstire ortodoxă de călugări. Hramul Mănăstirii Hlincea este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sărbătorit anual în data de 23 aprilie.
La Mănăstirea Hlincea au loc pelerinaje și slujbe speciale cu ocazia sărbătorii Sfântului Gheorghe, când credincioși din Iași și din localitățile învecinate vin să participe la manifestările religioase dedicate ocrotitorului așezământului.
Cum ajung la Mănăstirea Hlincea
Mănăstirea Hlincea este situată în satul Hlincea, comuna Ciurea, județul Iași, la aproximativ 3 kilometri sud-vest de Mănăstirea Cetățuia și la mică distanță de municipiul Iași. Accesul se face pe drumul asfaltat care leagă orașul Iași de localitatea Hlincea, mănăstirea fiind amplasată la poalele Dealului Cetățuia, într-un cadru natural pitoresc.
Știi mai multe despre Mănăstirea Hlincea, Iași - bijuteria medievală de la poalele Cetățuii? Spune și altora!