Mănăstirea Dobrovăț, Iași - ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare
Mănăstirea Dobrovăț dîn comuna Dobrovăț, județul Iași, este ultima biserică zidită de Ștefan cel Mare, între anii 1503–1504.
Pictura a fost realizată în anul 1529, în vremea lui Petru Rareș. Fost metoc al Mănăstirii Zografu, Mănăstirea Dobrovăț este un reper al artei moldovenești, cu pictură istorică și filiații athonite, așezat într-un cadru natural care îmbie la pelerinaj.
Istoricul Mănăstirii Dobrovăț
Înaintea ridicării actualei mănăstiri, în codrii Dobrovățului exista un vechi schit de lemn al lui Giurgiu Călugărul, menționat documentar în anul 1499. În anul 1503, Ștefan cel Mare a început zidirea bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, lucrările fiind finalizate după moartea sa, în timpul domniei lui Bogdan al III-lea. Pictura a fost realizată ulterior, între anii 1527 și 1531, în vremea lui Petru Rareș.
De-a lungul secolelor, mănăstirea a cunoscut perioade de înflorire, dar și de restriște. A fost prădată de tătari în anul 1658, afectată de conflictele din anul 1739 și de evenimentele Eteriei din anii 1821-1822. În anul 1651 a fost închinată Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos.
După secularizarea averilor mănăstirești din anul 1863, așezământul a fost desființat. În clădirile sale au funcționat succesiv o pușcărie, un orfelinat și o școală agricolă. Reînființată prin decret regal în anul 1913, mănăstirea a putut fi repopulată cu călugări abia în anul 1930. După anul 1948 și-a pierdut din nou rolul monahal, fiind reactivată definitiv în anul 1990. Din anul 1992 funcționează ca mănăstire de călugări.
Arhitectura Mănăstirii Dobrovăț
Biserica mare, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii medievale moldovenești. Construită din piatră și cărămidă, ea îmbină planul triconc interior cu aspectul exterior de navă și păstrează numeroase elemente gotice, precum portalul în arc frânt, ancadramentele ferestrelor și contraforturile.
O caracteristică aparte este existența gropniței dintre pronaos și naos, element întâlnit și la alte mari ctitorii moldovenești. Pictura interioară, realizată în anul 1531, s-a păstrat în mare parte până astăzi și cuprinde scene de mare valoare artistică și documentară, inclusiv celebrul tablou votiv cu Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea și Petru Rareș.
Ansamblul monastic mai cuprinde paraclisul „Sfântul Gheorghe”, construit în anul 1607 de Simion Movilă, turnul-clopotniță ridicat și extins în anul 1743, zidurile de incintă și vechile clădiri monahale. Întregul complex este clasat ca monument istoric.
Evenimente și legende la Mănăstirea Dobrovăț
O legendă locală spune că numele Dobrovăț provine de la salutul „Dobri vecer” („Seară bună”) rostit de un sihastru rus întâlnit de Ștefan cel Mare în codrii din zonă. Impresionat de pustnicul întâlnit, voievodul ar fi hotărât să ridice aici o mare mănăstire. De istoria mănăstirii se leagă și vizita Reginei Maria, care a ajuns la Dobrovăț în anul 1917 și a lăsat mărturii despre frumusețea codrilor seculari care înconjoară așezământul.
Mănăstirea păstrează, de asemenea, statutul de necropolă pentru mai multe personalități ale Moldovei medievale, printre care Doamna Nastasia, soția lui Bogdan al III-lea, și membri ai familiei Racoviță.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Dobrovăț
Mănăstirea Dobrovăț este o mănăstire ortodoxă de călugări. Principalul hram al mănăstirii este „Pogorârea Sfântului Duh”, sărbătorit la praznicul Rusaliilor.
Pelerinii ajung aici în număr mare cu ocazia hramului, dar și pe parcursul întregului an, atrași de importanța istorică a ultimei mari ctitorii a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și de patrimoniul artistic păstrat între zidurile sale.
Cum ajung la Mănăstirea Dobrovăț
Mănăstirea Dobrovăț este situată în comuna Dobrovăț, județul Iași, într-o zonă împădurită aflată la aproximativ 25 de kilometri sud-est de municipiul Iași și la aproximativ 35 de kilometri nord de municipiul Vaslui. Accesul se realizează pe drumurile județene care leagă localitatea Dobrovăț de municipiul Iași.
Știi mai multe despre Mănăstirea Dobrovăț, Iași - ultima ctitorie a lui Ștefan cel Mare? Spune și altora!