Schitul Colț, Hunedoara - între istoria medievală și legenda Castelului din Carpați
Aflat în satul Suseni, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara, Schitul Colț este atestat în secolul al XIV-lea.
Ansamblul, înrădăcinat la poalele cetății medievale, mărturisește o sinteză între funcția defensivă și cea liturgică: ziduri masive, turn de veghe și o navă austeră care conservă atmosfera vechilor sihăstrii din Țara Hațegului. Biserica de piatră păstrează planul dreptunghiular și altarul rectangular, având deasupra altarului un turn fortificat care amintește de rolul defensiv al ansamblului monahal.
Istoricul Schitului Colț
Schitul Colț a fost construit la începutul secolului al XIV-lea, între anii 1310-1315, de familia Cândeștilor, una dintre cele mai importante familii din Țara Hațegului. În secolul al XV-lea, aici s-a întemeiat o sihăstrie aflată sub influența Mănăstirii Prislop, unde câțiva sihaștri au dus o viață de rugăciune și nevoință. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, călugării au fost izgoniți de calvini, iar mănăstirea a intrat treptat în ruină. În apropierea bisericii a fost descoperit și mormântul unui egumen, pe piatra funerară fiind înscris numele „popa Kir Ghenadie”. În perioada comunistă, biserica a fost transformată în grajd de animale și a ajuns într-o stare avansată de degradare. După anul 1989, Episcopia Aradului a hotărât reinființarea vieții monahale la Colț, iar în anul 1995 schitul a prins din nou viață prin stabilirea aici a unui grup de călugări, sub conducerea ieromonahului Calinic. De-a lungul anilor au fost făcute reparații, iar biserica a fost reintegrată circuitului liturgic și monahal. Din anul 2015, Schitul Colț funcționează ca așezământ de maici.
Arhitectura Schitului Colț
Biserica de piatră păstrează plan dreptunghiular și altar rectangular, cu turn fortificat, fiind construită din zid de piatră brută, fără temelie, cu ziduri groase de aproximativ 1,20 metri. Edificiul este alcătuit din altar și naos, într-un plan de navă specific unor biserici medievale din Țara Hațegului. Construcția păstrează contraforturi și elemente gotice, iar turnul pătrat de deasupra altarului, terminat cu acoperiș piramidal, avea rol defensiv și adăpostea odinioară chiliile călugărilor. Intrarea în biserică se face prin partea de nord, pe o ușă din lemn de stejar, iar lumina pătrunde prin ferestre înguste, încadrate în piatră. Pardoseala este realizată din bucăți masive de marmură, iar exteriorul păstrează tencuieli cu praf de marmură. Pictura interioară datează din jurul anului 1350 și este atribuită pictorului Ștefan, același care a pictat bisericile din Ostrov și Densuș. Deși s-a păstrat fragmentar, aceasta cuprinde elemente specifice zonei Hațegului și tehnici originale de execuție, suportul frescei fiind întărit cu coajă de copac, ace de brad și sâmburi de cireș sălbatic.
Evenimente și legende petrecute la Schitul Colț
Schitul Colț și Cetatea Colț sunt înconjurate de numeroase legende și tradiții locale. Cetatea ridicată pe stâncă este considerată sursa de inspirație pentru romanul „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne, datorită amplasării sale spectaculoase și atmosferei misterioase care învăluie locul.
Tradiția monahală vorbește și despre existența unui sihastru ascuns în munții din jur, cunoscut sub numele de bătrânul Daniel, despre care localnicii spuneau că ducea o viață de rugăciune neîntreruptă în singurătatea munților. În interiorul bisericii este legată o altă povestire de descoperirea unui trup neputrezit în apropierea stranei din stânga altarului, despre care monahii au considerat că aparține unui vechi ctitor sau sihastru al locului. Această întâmplare a rămas una dintre cele mai cunoscute tradiții orale legate de Schitul Colț.
Hramul și pelerinaje la Schitul Colț
Schitul Colț este un schit ortodox aflat în prezent în rânduiala unei obști de maici. Hramul schitului este „Duminica Tuturor Sfinților” (prima duminică de după Rusalii).
La Schitul Colț vin numeroși credincioși atrași atât de liniștea locului și de vechea tradiție monahală a Țării Hațegului, cât și de apropierea Cetății Colț și a Munților Retezat. În perioada hramului se săvârșesc slujbe și procesiuni religioase dedicate tuturor sfinților.
Cum ajung la Schitul Colț
Accesul la Schitul Colț se face din drumul național DN68 Hațeg – Caransebeș, iar apoi pe DJ686 spre localitatea Râu de Mori și satul Suseni. Schitul și Cetatea Colț sunt situate la intrarea pe Valea Râușorului, într-un cadru montan specific Munților Retezat.
Știi mai multe despre Schitul Colț, Hunedoara - între istoria medievală și legenda Castelului din Carpați? Spune și altora!