Schitul Locurele, Gorj - o sihăstrie renăscută pe Valea Jiului
Schitul Locurele se află în apropierea localitatății Bumbești-Jiu, județul Gorj, și a fost ctitorit între anii 1850–1852 și sfințit în anul 1860.
Ascuns între coame domoale, micuțul schit cu hramul Schimbarea la Față păstrează sobrietatea chiliilor și un paraclis intim, loc potrivit pentru reculegere.
Istoricul Schitului Locurele
Schitul Locurele este situat la circa cinci kilometri de Mănăstirea Lainici, de care aparține ca metoh. Schitul a fost ridicat între anul 1850 și anul 1852 de către Lupu Stolojan și Constantin Cărtianu, iar biserica de zid a fost construită între anul 1855 și anul 1858. Sfințirea a avut loc în anul 1860, fiind săvârșită de Sfântul Calinic, Episcopul Râmnicului.
Istoria Schitului Locurele începe în secolul al XIX-lea și este legată de viața duhovnicească a ieromonahului Luca, fostul preot Lupu Stolojan, care, după rămânerea în văduvie, a intrat în monahism la Mănăstirea Tismana. În ziua de 6 august anul 1849, în drum spre Tismana, părintele Luca a avut o vedenie în care i s-a arătat o lumină albă și a auzit un glas care i-a poruncit să caute un loc pe un munte numit Gropul și să ridice acolo un lăcaș de rugăciune.
După luni de căutări pe munții de pe Valea Jiului, părintele Luca a ajuns la Mănăstirea Lainici, de unde a pornit din nou la drum și a descoperit poiana Locurele, un loc luminos, cu izvor de apă limpede. Înțelegând că acesta este locul arătat în vedenie, s-a întors acasă, și-a vândut partea de avere păstrată pentru suflet și a cumpărat poiana.
Între anul 1850 și anul 1852, ajutat de preotul Constantin Cărtianu, a ridicat o biserică de lemn și câteva chilii. Ulterior, Constantin Cărtianu s-a călugărit la schit sub numele de Cleopa. Între anul 1855 și anul 1858, cei doi ieromonahi au construit biserica de zid, iar în anul 1860 schitul a fost sfințit și dăruit ca metoh Mănăstirii Lainici, cu binecuvântarea Sfântului Calinic. În timpul Primului Război Mondial, schitul a fost grav afectat, iar viața monahală a fost întreruptă, fiind reluată în anul 1919. Decretul comunist din anul 1959 a redus considerabil obștea, iar în deceniile următoare lăcașul s-a degradat treptat. Începând cu anul 2006 au fost demarate ample lucrări de restaurare, care au consolidat biserica și au readus schitul la o stare corespunzătoare vieții monahale.
Arhitectura Schitului Locurele
Biserica Schitului Locurele este construită din cărămidă, având plan trilobat și turlă deasupra pridvorului. Pridvorul este închis și luminat de ferestre ample, iar interiorul cuprinde pronaos, naos și altar. Catapeteasma este realizată din zid.
Pictura interioară a fost executată între anul 1892 și anul 1897 în tehnică a secco, în ulei, de pictorul Ioan Oprușan și ucenicii săi. În timpul lucrărilor de restaurare începute în anul 2006 a fost descoperit, sub pictura în ulei, un strat mai vechi de frescă, ceea ce a adus noi perspective asupra istoriei artistice a lăcașului.
Schitul nu este racordat la rețeaua electrică, fiind alimentat cu energie prin panouri fotovoltaice, fapt care păstrează caracterul său izolat și retras.
Evenimente și legende petrecute la Schitul Locurele
Cea mai cunoscută legendă legată de Schitul Locurele este vedenia părintelui Luca din ziua Schimbării la Față a Domnului, care a stat la baza întemeierii acestui așezământ monahal. De asemenea, schitul este legat de nevoința unor sihaștri cunoscuți, precum schimonahul Ioanichie, care a viețuit în secolul al XIX-lea în apropierea schitului, în locuri retrase de pe Muntele Gropul.
Hramul și pelerinaje la Schitul Locurele
Schitul Locurele este un schit ortodox dependent de Mănăstirea Lainici și are o obște restrânsă, formată în prezent dintr-un singur viețuitor. Hramul Schitului Locurele este Schimbarea la Față a Domnului, sărbătorit în data de 6 august. Cu ocazia acestui praznic au loc pelerinaje, credincioșii urcând spre schit și spre Mănăstirea Lainici pentru a participa la slujbele oficiate cu acest prilej.

Cum ajung la Schitul Locurele
Schitul Locurele se află la aproximativ patru kilometri și jumătate de Mănăstirea Lainici, accesul făcându-se pe un drum forestier care urcă pe Muntele Gropul, la cota de aproximativ 750 metri. Drumul este dificil pentru autoturisme, fiind recomandat accesul pietonal sau cu vehicule adecvate terenului montan.
Știi mai multe despre Schitul Locurele, Gorj - o sihăstrie renăscută pe Valea Jiului? Spune și altora!