Mănăstirea Mărcuș, Covasna - locul unde rugăciunea se împletește cu grija pentru copii
Mănăstirea Mărcuș se află în satul Mărcuș, comuna Dobârlău, județul Covasna, și a fost reînființată în anul 1991, pe locul unui vechi schit distrus în jurul anului 1700. În anul 1950 au fost ridicate o biserică și chilii, demolate în 1973.
Rânduiala monahală a renăscut aici după 1991, în jurul unei biserici de zid cu trei turle și al corpului de chilii. Așezământul poartă amprenta dăruirii maicilor venite de la Brâncoveni și a memoriei vechii sihăstrii.
Istoricul Mănăstirii Mărcuș
Potrivit tradiției, pe locul actualei mănăstiri a existat, în secolul al XVIII-lea, un schit ortodox distrus de trupele generalului habsburgic Bucow. În perioada comunistă, maica Suzana Comșa a încercat să reînvie vatra monahală, construind în 1952 o biserică din zid, care a fost însă demolată de autorități în anul 1973.
După Revoluția din 1989, maica Serafima Comșa, nepoata Suzanei Comșa, s-a întors în satul natal împreună cu câteva maici de la Mănăstirea Brâncoveni. Cu binecuvântarea episcopului-vicar Serafim Făgărășanul, s-a aprobat reînființarea mănăstirii. În anul 1991 s-a început construcția noii biserici și a chiliilor.
Piatra de temelie a bisericii cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sfinții Români” a fost pusă în anul 1992 de Preasfințitul Serafim Joantă, pe atunci episcop-vicar la Sibiu. Biserica, construită din zid, în formă de cruce, cu trei turle, a fost finalizată în anul 2002, iar pictura murală, realizată de Ovidiu Preotescu, ucenic al părintelui Sofian Boghiu, a fost terminată în același an.
În jurul bisericii au fost construite un corp de chilii, un altar de vară, gospodării anexe și, mai târziu, o clopotniță și un pangar din lemn.
Primul preot care a slujit în biserică a fost părintele Gheorghe Moldovan din Prejmer. În decursul anilor au mai slujit părinții Nil Ifrim, Serafim Susanu, Lucian Pozna Pop, iar din 2013 slujesc protosinghelul Clement Mircea și pr. Nicolae Munteanu.
Obștea actuală este formată din 7 viețuitoare, sub conducerea maicii starețe Serafima Comșa.
Arhitectura Mănăstirii Mărcuș
Biserica mănăstirii este construită din zid pe fundație de beton, având formă de cruce și trei turle. Stilul arhitectural este neobizantin, remarcabil prin simplitate și echilibru.
Pictura interioară, realizată în tehnică fresco de pictorul Ovidiu Preotescu, urmează tradiția bizantină și redă teme liturgice și hagiografice într-o cromatică echilibrată.
Corpul de chilii, construit din cărămidă, cu parter și etaj, adăpostește stăreția, trapeza, bucătăria și 12 chilii. Complexul este completat de un altar de vară și de clădiri anexe.
Legende și evenimente la Mănăstirea Mărcuș
Tradiția orală locală spune că, pe locul actualei mănăstiri, s-a aflat în trecut o veche vatră monahală distrusă în timpul prigoanei habsburgice.
Despre acest loc, părintele Arsenie Boca ar fi rostit cuvinte profetice:
„Mai, voi nu aveți idee ce loc este acesta! Asta e un loc sfânt. Vor cânta îngerii din cer aici, căci e sfințenie mare! Suzana, tu vei face mănăstire acolo, dar nu va ține mult. Nu voi mai fi eu atunci și nu vei mai trăi nici tu, când cineva din neamul tău o va ridica iarăși și va dăinui.”
Cuvintele s-au împlinit după decenii, când nepoata Suzanei, maica Serafima Comșa, a ridicat actuala mănăstire.
Un alt capitol aparte din istoria mănăstirii este Asociația de Binefacere „Sfânta Iustina”, înființată în anul 2001 în cadrul mănăstirii. Aceasta oferă adăpost și îngrijire copiilor abandonați, în special fetițelor nou-născute, fiind prima casă familială din România ridicată pe lângă o mănăstire ortodoxă de maici.
Maica Serafima povestește emoționant cum, în 2003, a adus de la orfelinat zece fetițe cu vârste între 3 și 10 luni, multe dintre ele bolnave și neîngrijite, și cum, cu dragoste și grijă, le-a crescut până astăzi. Copiii au fost crescuți într-un spirit creștin, cu iubire și educație, având parte de un adevărat cămin.
Hramuri și pelerinaje la Mănăstirea Mărcuș
Mănăstirea Mărcuș are două hramuri principale: Acoperământul Maicii Domnului – prăznuit la 1 octombrie, și Duminica Sfinților Români – sărbătoare mobilă, în prima duminică după Pogorârea Sfântului Duh. De asemenea, mănăstirea prăznuiește și hramul Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, ocrotitor al Altarului de vară, sărbătorit anual pe 26 iulie. Sărbătoarea începe în ajun, cu Vecernie, Litie, Utrenie și Sfânta Liturghie, iar în ziua hramului se oficiază Acatistul, Sfânta Liturghie și o procesiune cu racla care conține o părticică din moaștele Sfântului Cuvios Ioanichie.
La slujbele de hram au participat de-a lungul anilor numeroși ierarhi: Preasfințitul Ioan Selejan, Preasfințitul Andrei Făgărășanul, Preasfințitul Ioan Casian, Preasfințitul Serafim Joantă, Preasfințitul Sofian Brașoveanul, alături de mulțime de credincioși din întreaga zonă a Țării Bârsei și a Covasnei.
Cum ajung la Mănăstirea Mărcuș
Mănăstirea Mărcuș se află la 18 km sud-vest de municipiul Sfântu Gheorghe și la 22 km de Brașov, în satul Mărcuș, comuna Dobârlău, județul Covasna. Accesul se face pe DN11/E574 Brașov spre nord-est, 11 km, apoi dreapta pe DN10 Prejmer–Teliu și stânga pe DJ1038 spre Mărcuș (4 km).
Știi mai multe despre Mănăstirea Mărcuș, Covasna - locul unde rugăciunea se împletește cu grija pentru copii? Spune și altora!