Mănăstirea Soporu de Câmpie, Cluj - liniștea Sfintei Treimi între dealuri și păduri
Mănăstirea Soporu de Câmpie se află în localitatea Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj, fiind ridicată în anul 1992 de către preotul Nicolae Pașca.
Închinată Sfintei Treimi, vatra își crește rânduiala pe colinele line ale Câmpiei Transilvaniei, cu arhitectură simplă și deschidere spre pelerin.
Istoricul Mănăstirii Soporu de Câmpie
Mănăstirea „Sfânta Treime” din Soporu de Câmpie a fost înființată la inițiativa preotului Nicolae Pașca din sat, care, sprijinit de credincioși, a dorit să reînvie tradiția monahală din zona de Câmpie. În anul 1992, vrednicul de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu a pus piatra de temelie a unui schit pe dealul Soporului, într-o zonă liniștită, la hotarul dintre satele Soporu de Câmpie, Frata și Iacobeni. Schitul a fost transformat în mănăstire în anul 1994, iar un an mai târziu, prin binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu Anania, a fost instalată o nouă obște monahală formată din călugări veniți de la Mănăstirea Nicula, în frunte cu arhimandritul Dumitru Cobzaru. Lui i-a urmat protosinghelul Irineu Paneș, în timpul căruia, în anul 2002, a avut loc sfințirea bisericii mănăstirii.
De-a lungul timpului, Mănăstirea Soporu de Câmpie a fost un loc de liniște și rugăciune pentru monahii săi și pentru credincioșii din împrejurimi.
Arhitectura Mănăstirii Soporu de Câmpie
Biserica mănăstirii este construită într-un stil sobru și armonios, integrându-se firesc în peisajul de dealuri și păduri de pin. Este pictată în tehnica frescă, iar icoanele de pe catapeteasmă au fost realizate de pictorul Sorin Cristian Protopopescu.
Un element deosebit al lăcașului de cult este Evanghelia unicat, cu copertă pictată pe lemn și împodobită cu foiță de aur, păstrată în biserică. Clopotnița a fost zidită din piatră cioplită chiar de monahii din obște, fiind un exemplu de simplitate și meșteșug mănăstiresc.
Așezământul cuprinde, pe lângă biserica principală, chiliile monahilor și spațiile necesare pentru viața de rugăciune și lucru, în liniștea de la poalele pădurii.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Soporu de Câmpie
De aproape trei decenii, Mănăstirea Soporu de Câmpie adună la slujbele sale credincioși din satele învecinate și din alte zone ale județului. Tot aici, de-a lungul anilor, au slujit numeroși clerici din eparhie, mănăstirea fiind un loc de întâlnire al rugăciunii, tăcerii și comuniunii în credință.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Soporu de Câmpie
Mănăstirea Soporu de Câmpie este o mănăstire de călugări, aflată sub conducerea protosinghelului Matei Motentan. Hramul mănăstirii este „Sfânta Treime”, sărbătorit în a doua zi de Rusalii.
Cu acest prilej, mănăstirea devine un loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși din județul Cluj și din împrejurimi, care vin să participe la Sfânta Liturghie și la slujbele de seară. În fiecare an, în ziua hramului, curtea mănăstirii se umple de oameni care urcă dealul Soporului pentru a se ruga în liniștea locului și pentru a primi binecuvântare.
Cum ajung la Mănăstirea Soporu de Câmpie
Mănăstirea Soporu de Câmpie se află la hotarul dintre satele Soporu de Câmpie, Frata și Iacobeni, pe un deal înconjurat de păduri de pin, la aproximativ 30 de kilometri de Turda și 50 de kilometri de Cluj-Napoca.
Accesul se poate face ușor, de pe drumul județean Turda – Soporu de Câmpie – Frata, sau pe ruta Cluj-Napoca – Apahida – Mociu – Frata – Soporu de Câmpie. Lăcașul se află la doar 200 de metri de drumul principal, într-o zonă retrasă și liniștită, ideală pentru reculegere și rugăciune.
Știi mai multe despre Mănăstirea Soporu de Câmpie, Cluj - liniștea Sfintei Treimi între dealuri și păduri? Spune și altora!