Mănăstirea Plătărești, Călărași
Mănăstirea Plătărești se află în localitatea Plătărești, județul Călărași, a fost ridicată între anii 1642 - 1646 de către voievodul Matei Basarab și doamna Elina. În anul 2000 a fost reinființată ca mănăstire de maici de către Episcopia Sloboziei și Călărașilor.
Ridicat în amintirea luptei din 1632 cu tătarii, ansamblul muntenesc reunește biserica, zidul de incintă, chiliile și Casa Domnească – un reper de arhitectură și istorie la marginea Bucureștiului.
Istoricul Mănăstirii Plătărești
Conform tradiției, începuturile mănăstirii se leagă de anul 1632, când Matei Basarab a urcat pe tronul Țării Românești după o luptă cu tătarii. O altă variantă spune că edificiul a fost ridicat în amintirea biruinței asupra lui Vasile Lupu la Nenișori, în anul 1639. Pisania de deasupra intrării în pronaos, scrisă în limba română cu caractere chirilice, confirmă sfințirea lăcașului la 3 aprilie anul 1646 și amintește numele ispravnicilor Albu Clucerul și Mitrea Pitarul, precum și al primului egumen, părintele Vasile.
De-a lungul secolelor, mănăstirea a cunoscut perioade de decădere și transformări. În secolul al XIX-lea a fost transformată în penitenciar pentru femei, iar în secolul al XX-lea clădirile au fost folosite ca spital de boli psihice. Restaurările începute în anii 1980 și continuate după 1990 au redat bisericii frumusețea de odinioară. În anul 2000, Episcopia Sloboziei și Călărașilor a reînființat mănăstirea ca mănăstire de maici.
Arhitectura Mănăstirii Plătărești
Ansamblul monahal este alcătuit din biserica de piatră, chilii, ziduri de incintă, Casa Domnească și turnul clopotniță. Biserica are plan triconc și o turlă centrală înaltă de 18 metri, zidurile având grosimea de aproape un metru, ceea ce îi conferă aspectul unei fortărețe. Fațadele și interiorul păstrează elemente bizantine și influențe sârbești, asemănătoare cu cele de la Arnota și Brebu. Mănăstirea Plătărești este una dintre puținele ctitorii ale lui Matei Basarab unde s-a păstrat pictura murală originală din secolul al XVII-lea.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Plătărești
În pronaos se păstrează tablourile votive ale lui Matei Basarab, ale doamnei Elina și ale rudelor și dregătorilor vremii. O tradiție locală leagă alegerea hramului de Sfântul Mare Mucenic Mercurie de credința medievală potrivit căreia sfinții militari erau ocrotitori și aducători de biruințe.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Plătărești
Mănăstirea Plătărești este o mănăstire de maici și se află sub conducerea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Hramul Mănăstirii Plătărești este „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, serbat în data de 25 noiembrie. La Mănăstirea Plătărești au loc pelerinaje cu ocazia hramului, iar credincioșii se închină la icoanele împărătești originale dăruite de Matei Basarab.
Cum ajung la Mănăstirea Plătărești
Mănăstirea Plătărești se află la 20 km sud-est de București, în comuna Plătărești, județul Călărași, fiind accesibilă pe drumul ce leagă capitala de Oltenița.
Pisanie Sfânta Mănăstire Plătărești
Mănăstirea Sfântului Mercurie – ctitorie a domnitorului Matei Basarab, monument remarcabil prin clara compoziție a formelor arhitecturale – s-a făcut după cum aduce mărturie pisania de la intrare:
„Cu bună vrere lui Dumnezeu ridicatu-au această sfântă și dumnezeiască mănăstire din temelie luminatul domn Io Matei Basarab voievod și doamna Elina, intru lauda Sfântului slăvit și mare mucenic Mercurie, ca să fie pomeniți întru veci de veacuri la răpaosul sufletelor, întru odihna drepților nesfârșită. Ispravnic au fost pan Albu Clucerul; după moartea lui fost-au tatăl Mitrea Pătarul. Igumen Vasile. Aprilie 3, v leat 7154 (1646). Pisal pop Gheorghe.”
Biserica – 1646 – ctitorită de Domnitorul Matei Basarab și Doamna Elina, soția sa, ispravnic Albu Clucerul, și după moartea lui Mitrea Pătarul.
Arhitectura – plan în formă de treflă; pridvor cu arcade de stâlpi; pronaos mic, rezemat pe arcuri puternice; naosul pătrat cu sânuri; o turlă propriu-zisă.
Altă dată exteriorul bisericii se înfățișa în cărămidă aparentă, zidul prezentând două registre cu firide despărțite printr-un brâu simplu.
Pictura pereților a fost spo ită cu var; din 1821 – tâmpla (catapeteasma) este din lemn, frumos împodobită.
În pronaos, o piatră mormântală cu inscripție ștearsă.
Pictura – a fost spălată în anul 1938 la o reparație; de prin secolul al XVIII-lea se deduce și din inscripțiile în parte grecești ale scenelor. Zugravul a înlăturat pe ctitorii principali, Domnitorul Matei Voievod și Doamna Elina, punând în locul lor un tablou votiv, o scenă liturgică.
Numai pictura din pronaos s-a păstrat.
Prin urmare, lucrul a durat câțiva ani la această biserică.
D-na Cornelia Pillat, prezentând pictura din sec. al XVII-lea, din pronaosul bisericii, atrage atenția că la altar se mai află și astăzi frumoasele icoane împărătești originale, unele din ele însă acoperite cu ferecături noi. Ele îl reprezintă pe Maica Domnului cu Iisus pe genunchi, pe Iisus Pantocrator, pe Sfinții Mercurie și Dimitrie, pe Sf. Ierarh Nicolae și pe Sf. Ioan Botezătorul. Descriind icoanele sfinților militari, autoarea remarcă „decorul dantelat al unei stufoase ornamențații aurite a fondului” și faptul că platoșele și scuturile au podoabe imitând fine cizeluri, bătute cu nestemate, iar nimburile sunt ornamentate cu împletituri de flori. Doamna Pillat face pertinente aprecieri asupra stilului picturii acestor icoane: în timp ce busturile au rămas plate, modelajul fin al figurilor format prin trecerea calităților de la umbră la lumină arată influența procedeelor picturii apusene, care în tot sud-estul Europei înlocuia acum stilizarea artei de tradiție bizantină.
Casa domnească este refăcută în 1938 de arhitectul Burelli; de asemenea și clopotnița. Domnitorul, la înființare în 1646, donează moșii cu întinderi mari de pământ, luciu de apă, pădure, 200 de familii de robi, un clopot de aramă, 6 Evanghelii.
Alexandru Ioan Cuza donează un clopot foarte mare.
1836 – închisoare: 60 de deținuți aduși de la Telega. Paza era asigurată de 30 de militari adăpostiți în afara zidurilor.
1943 – se adaugă la reconstrucție și se aprobă ferestrele din piatră de către arhitectul V. Moisescu.
1944 – din nou închisoare de deținuți politici, femei și bărbați.
1960 – mănăstirea este transformată în spital de alienați mintal. Aici sunt internați și deținuți politici, cărora li se administrează tratamente specifice poliției politice. Funcțiunile de reprimare încetează după 1989.
1996 – spitalul evacuează încăperile fostei Mănăstiri Plătărești.
2000 – se încheie lucrările la Sfânta Biserică.
2001 – așezământul este redeschis ca mănăstire de călugărițe.
2009–2010 – se renovează latura de nord a chiliilor pentru maici.
2013 – luna aprilie 21 se resfințește Biserica de către Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor.
Știi mai multe despre Mănăstirea Plătărești, Călărași? Spune și altora!