Mănăstirea Radu Vodă, București - ctitoria care a supraviețuit veacurilor
Mănăstirea Radu Vodă se află în București, în apropiere de Piața Unirii și a fost ridicată între anii 1568–1577 de voievodul Alexandru al II-lea Mircea și soția sa, Doamna Ecaterina, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru biruința împotriva otomanilor. Vatra a fost gândită drept mitropolie a Capitalei, prima biserică de pe colină fiind atribuită lui Mihnea cel Rău.
Istoricul Mănăstirii Radu Vodă
Primele așezări pe colina Radu Vodă datează din paleolitic, iar cercetările arheologice au scos la iveală urme geto-dacice și o necropolă din secolele III–IV. Prima biserică din piatră a fost ridicată de Mihnea cel Rău în 1508–1509, dar a fost distrusă. Între 1568–1577, voievodul Alexandru al II-lea Mircea a ridicat aici o impunătoare mănăstire, cu hramul „Sfânta Troiță”, cunoscută mai târziu drept Mănăstirea Radu Vodă. În 1595, oastea lui Sinan Pașa a transformat mănăstirea în fortăreață, iar după retragerea turcilor a ars și a rămas în ruină.
Refacerea a fost inițiată de voievodul Radu Mihnea în 1614, iar fiul său, Alexandru Coconul, a înfrumusețat biserica între 1623–1627. În anul 1625, mănăstirea a fost închinată Mănăstirii Ivirion din Athos. În secolele următoare, a cunoscut perioade de bogăție și declin, fiind grav afectată de cutremurele din anii 1802, 1829 și 1838. În secolul al XIX-lea, aici a funcționat Seminarul Mitropoliei (1839–1847), iar după secularizarea averilor mănăstirești (în anul 1863), lăcașul a devenit biserică parohială. În anul 1893 a fost ridicat Internatul Teologic, clădire existentă și astăzi.
În secolul XX, biserica a fost spital militar în Primul Război Mondial, a fost avariată la cutremure și chiar închisă în perioada comunistă (1960). A fost restaurată în perioada 1967–1974 sub Patriarhul Justinian, iar în anul 1998 a redevenit mănăstire de călugări.
Arhitectura Mănăstirii Radu Vodă
Biserica este construită în plan triconc, cu trei turle, ziduri groase de cărămidă și piatră și decorații discrete în stil bizantin. Iconostasul actual are influențe baroce, iar pictura interioară datează din secolele XIX–XX, fiind restaurată de mai multe ori.
În pronaos se păstrează pietrele de mormânt ale domnitorilor Vlad Voievod, Radu Vodă și ale Patriarhului Justinian. Clopotnița, ridicată în secolul al XIX-lea, este o construcție masivă, considerată un reper arhitectonic al zonei.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Radu Vodă
Cronici și mărturii arată că în secolele XVII–XVIII mănăstirea era una dintre cele mai bogate din Țara Românească, fiind un centru de cultură și spiritualitate. Patriarhul Macarie al Antiohiei, aflat aici în 1657, a descris în termeni elogioși frumusețea bisericii și darurile credincioșilor. De-a lungul timpului, cutremurele și războaiele au adus distrugeri repetate, dar mănăstirea a renăscut de fiecare dată, fiind privită de credincioși ca un simbol al rezistenței prin credință.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Radu Vodă
Mănăstirea Radu Vodă este o mănăstire de călugări ortodocși și se află sub conducerea arhimandritului Nectarie Șofelea. Hramurile mănăstirii sunt „Sfânta Troiță” (prima duminică după Rusalii) și „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul din Eghina”, serbat la 9 noiembrie. La Mănăstirea Radu Vodă au loc pelerinaje de amploare cu ocazia sărbătorii Sfântului Nectarie, ale cărui moaște se află aici, dar și la alte sărbători mari ale Bisericii.
Cum ajung la Mănăstirea Radu Vodă
Mănăstirea se află în centrul Bucureștiului, pe Strada Radu Vodă nr. 24A, la câteva minute de mers pe jos de Piața Unirii. Accesul este facil atât cu metroul (stația Piața Unirii), cât și cu autobuze care opresc în zonă.
Știi mai multe despre Mănăstirea Radu Vodă, București - ctitoria care a supraviețuit veacurilor? Spune și altora!