Mănăstirea Măxineni, Brăila - ctitorită de Matei Basarab
Mănăstirea Măxineni din Măxineni, județul Brăila, este atestată în anul 1637. Ridicată pe locul unei biserici de lemn, a intrat între marile ctitorii ale lui Matei Basarab în anul 1640.
Așezată la circa 35 km nord-vest de Brăila, pe drumul Brăila–Focșani, vatra monahală valorifică un loc cu importanță strategică, îmbinând memoria domnească și rânduiala monastică într-un peisaj de luncă.
Mănăstirea Măxineni a fost ridicată de domnitorul Matei Basarab între anul 1637 și anul 1651, pe un amplasament cu o deosebită importanță strategică, la confluența râurilor Siret și Buzău. Considerată una dintre cele mai importante ctitorii ale voievodului muntean, mănăstirea a avut de-a lungul timpului atât un rol spiritual, cât și unul militar, fiind martora unor evenimente importante din istoria regiunii.
Istoricul Mănăstirii Măxineni
Originea așezământului este legată de o incursiune militară a lui Matei Basarab, care a remarcat importanța strategică a locului și a decis ridicarea unei mănăstiri pe locul unei vechi biserici din nuiele lipite cu lut. Lucrările au fost finalizate în anul 1651, când a avut loc și sfințirea lăcașului.
Datorită poziției sale la granița dintre Țara Românească și Moldova, în apropierea raialei Brăilei aflate sub stăpânire otomană, mănăstirea a beneficiat de sprijinul mai multor domnitori români, printre care Mihnea al III-lea, Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu și numeroși domni fanarioți. În anul 1750, așezământul a fost închinat ca metoc Spitalului Pantelimon din București, moment care a marcat începutul unei perioade de declin.
Cutremurele, inundațiile repetate și lipsa unei administrări eficiente au dus la degradarea construcțiilor. În perioada 1858–1859 a avut loc o amplă restaurare, însă mănăstirea nu și-a mai recăpătat strălucirea de odinioară. În timpul Primului Război Mondial, la anul 1917, vechea biserică a fost grav afectată și practic distrusă în urma bombardamentelor și a exploziei unui depozit de muniții.
După mai bine de șapte decenii de abandon, viața monahală a fost reluată la anul 1990, din inițiativa Înaltpreasfințitului Casian al Dunării de Jos și prin eforturile arhimandritului Simeon Ovezea. Reconstrucția și restaurarea complexului au continuat în următoarele decenii, culminând cu restaurarea bisericii voievodale și târnosirea acesteia la anul 2018.
Arhitectura Mănăstirii Măxineni
Vechea biserică a lui Matei Basarab a fost construită în plan triconic, cu altar, naos, pronaos și pridvor. Zidurile sale impresionante, cu grosimi de aproximativ un metru și jumătate, precum și fundația adâncă de aproape doi metri și jumătate, reflectau atât funcția religioasă, cât și rolul defensiv al mănăstirii.
Fațadele erau decorate cu un brâu median ornamentat și firide încadrate de elemente ceramice profilate, iar întreaga construcție era înconjurată de un trotuar din bolovani de piatră. Ruinele acestei biserici sunt clasate ca monument istoric.
În apropierea vechii ctitorii a fost ridicată, între anul 2001 și anul 2004, o nouă biserică realizată în stilul caracteristic construcțiilor lui Matei Basarab. Lăcașul este prevăzut cu o singură turlă deasupra naosului și este înconjurat de noi corpuri de chilii care completează ansamblul monahal.
Evenimente și legende la Mănăstirea Măxineni
Istoria Mănăstirii Măxineni este strâns legată de rolul strategic pe care l-a avut în apărarea Țării Românești. Tradiția consemnează că însuși Matei Basarab a ales locul după ce a remarcat importanța sa militară în timpul unei campanii.
De-a lungul secolelor, mănăstirea a fost afectată de inundațiile provocate de Siret, de cutremure și de numeroase conflicte militare. Un episod dramatic s-a petrecut la anul 1917, când zidurile vechii biserici s-au prăbușit în timpul luptelor de pe frontul Siretului.
Un alt moment de referință îl reprezintă renașterea așezământului după anul 1990 și amplul proces de cercetare arheologică și restaurare care a permis readucerea la viață a uneia dintre cele mai importante ctitorii ale lui Matei Basarab. După mai bine de trei decenii de muncă, biserica voievodală și-a recăpătat în mare parte înfățișarea istorică, devenind din nou un important loc de pelerinaj.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Măxineni
Mănăstirea Măxineni este o mănăstire de călugări și are ca hram principal „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 24 iunie. Noul paraclis al mănăstirii poartă hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”.
Cu prilejul hramului, numeroși pelerini participă la slujbele religioase și la manifestările organizate în cadrul așezământului. În patrimoniul sacru al mănăstirii se păstrează părticele din moaștele mai multor sfinți, între care Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Casian, Sfântul Constantin Brâncoveanu și Sfântul Ioan Maximovici.
Cum ajung la Mănăstirea Măxineni
Mănăstirea Măxineni se află la aproximativ 35 km nord-vest de municipiul Brăila, în apropierea confluenței râurilor Siret și Buzău. Accesul se realizează de pe drumul național DN23, pe ruta Brăila – Focșani, cu abatere pe drumul comunal care conduce către localitatea Măxineni și ansamblul monahal.
Poziționarea într-un cadru natural liniștit, departe de agitația urbană, transformă mănăstirea într-un loc potrivit atât pentru pelerinaj, cât și pentru descoperirea unui important monument al istoriei și spiritualității românești.
Știi mai multe despre Mănăstirea Măxineni, Brăila - ctitorită de Matei Basarab? Spune și altora!