Mănăstirea de maici Bogdana, Bacău - ctitorie din anul 1670
Mănăstirea Bogdana din Bogdana, comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău, este ctitorie din anul 1670; desființată în anul 1959 și reînființată ca mănăstire de maici în anul 1990.
Vatra și-a recăpătat suflul prin reorganizarea așezământului, transformând un spațiu odinioară utilitar într-un reper de cultură și spiritualitate.
Istoricul Mănăstirii Bogdana
Mănăstirea Bogdana a fost ridicată în anul 1670 de marele logofăt Solomon Bârlădeanu și soția sa, Ana, pe locul unei mai vechi sihăstrii. Încă din secolul al XIV-lea, zona Bogdanei a fost locuită de sihaștri, atrași de liniștea codrilor și de așezarea retrasă. Pe aceste temelii s-a ridicat în anul 1670 mănăstirea de zid, sfințită la 2 august de mitropolitul Ghedeon al Moldovei, în prezența patriarhului Dositei al Ierusalimului.
De-a lungul vremii, mănăstirea a cunoscut perioade de strălucire, dar și de grele încercări: jafuri tătărăști, cutremure (anul 1738, anul 1740, anul 1790, anul 1802), lipsuri economice și secularizarea averilor mănăstirești din anul 1864. Totuși, obștea nu a încetat să trăiască aici, păstrând focul credinței aprins. În secolul al XIX-lea, așezământul a devenit și un important centru cultural: aici s-a deschis în anul 1855 prima școală rurală din județul Bacău, s-au copiat manuscrise și s-au legat cărți. Secolul XX a adus o nouă perioadă de înflorire, dar și o grea lovitură: prin decretul comunist nr. 410 din anul 1959, mănăstirea a fost desființată, iar clădirile au fost transformate pe rând în spital de neuropsihiatrie, tabără pentru pionieri și complex muzeistic. După anul 1990, prin stăruința credincioșilor și a monahilor, așezământul a fost reînființat ca mănăstire de maici, renașterea lui fiind pecetluită de jertfa și osteneala obștii.
Arhitectura Mănăstirii Bogdana
Ansamblul monahal păstrează stilul sobru și puternic al ctitoriilor moldovenești. Biserica mare, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime, este construită din piatră și cărămidă, având formă de navă. Catapeteasma din lemn de tei, frumos sculptată și pictată, se ridică până la boltă. Spațiile interioare – altarul, naosul, pronaosul și pridvorul – sunt armonios proporționate și luminate prin ferestre largi.
Pictura bisericii, realizată în tehnica tempera de pictorul Vasile Popescu din Moinești și finalizată în anul 1996, înfățișează scene biblice și chipuri de sfinți, iar în pridvor sunt zugrăvite parabole evanghelice. Încinta cu ziduri de piatră, turnul-clopotniță și clădirile anexe completează imaginea de fortăreață duhovnicească.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Bogdana
Potrivit tradiției, locul Bogdanei a fost legat de mari figuri ale istoriei bisericești și ale neamului. Sfântul Ierarh Teodosie de la Brazi, mitropolit al Moldovei, a viețuit aici și și-a dorit să fie înmormântat la Bogdana. De asemenea, mănăstirea a adăpostit de-a lungul veacurilor nu doar monahi, ci și refugiați din fața năvălirilor, fiind văzută ca un loc de ocrotire.
Legenda numelui spune că „Bogdana” înseamnă „Darul lui Dumnezeu”, iar așezământul a fost considerat un dar ceresc atât pentru călugări, cât și pentru locuitorii din jur.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Bogdana
Mănăstirea Bogdana este o mănăstire de maici, aflată sub conducerea maicii starețe Cristofora Hârjabă. Hramul mănăstirii este Pogorârea Sfântului Duh, sărbătorită la 50 de zile după Învierea Domnului, și Sfânta Treime, serbată în lunea de după Rusalii. În aceste zile, mii de credincioși vin în pelerinaj, luând parte la slujbe arhierești și la tradiționala agapă frățească organizată în curtea mănăstirii.
Cum ajung la Mănăstirea Bogdana
Mănăstirea Bogdana se află în comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău, pe Valea Trotușului, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Onești și la 50 de kilometri de Bacău. Accesul se face pe drumul național DN11 (Bacău – Onești), din care se desprinde un drum județean modernizat, ce urcă până la poarta mănăstirii.
Știi mai multe despre Mănăstirea de maici Bogdana, Bacău - ctitorie din anul 1670? Spune și altora!