Mănăstirea Văleni, Argeș - așezământ monahal din sec. 17
Mănăstirea Văleni are prima biserică din 1691–1692, care în anul 1810 a fost mărită și refăcută între anii 1883–1884.
Istoricul Mănăstirii Văleni
Întemeietorul mănăstirii a fost călugărul Zaharia Grădișteanu, cunoscut sub numele de schimonahul Zosim, descendent al unei vechi familii boierești înrudită cu domnitorul Matei Basarab. El a ridicat între 1691–1692 o bisericuță din lemn, cu hramul „Sfânta Treime”, în jurul căreia s-a format obștea monahală. Lăcașul a fost însă ruinat în timpul războiului ruso-austro-turc (1787–1792), iar călugării s-au refugiat peste munți, în Ardeal.
Episcopul Iosif I al Argeșului a hotărât în 1810 mutarea monahilor la Robaia și aducerea în locul lor a călugărițelor de la schiturile desființate Prosia, Slătioara și Bocănita. Biserica a fost extinsă atunci de arhimandritul Dorotei, iar între 1826 și 1829 a fost refăcută și zugrăvită de stareța Platonida. În 1883, în timpul episcopului Ghenadie II, lăcașul a fost dărâmat și reconstruit din zid, păstrând același hram, însă prăbușirea turlei în urma cutremurului din 1940 a dus la ridicarea unei noi biserici între 1948 și 1955, prin strădania episcopului Iosif Gafton, a stareței Anatolia Manu și a obștii monahale.
În paralel, viața culturală și educațională a avut o importanță aparte. Încă din 1665, schimonahul Zosim a organizat aici o școală de grămătici, gratuită, cu durata de patru ani, iar în 1886 s-a înființat un atelier de țesătorie, care a funcționat până în 1960 și a fost redeschis în 1995. În secolul al XIX-lea, mănăstirea a devenit și un spațiu al educației religioase și al artelor tradiționale, fiind locul unde maica Maximilia, sora lui Ion Brătianu, a condus obștea. Tot aici, familia poetului George Topîrceanu a locuit între 1895 și 1905, anii copilăriei petrecute la Văleni influențându-i profund opera literară.
Mănăstirea a trecut prin momente dificile în perioada comunistă, fiind închisă și transformată în școală specială, siloz și depozit. Redeschisă oficial în 1990, a cunoscut o renaștere spirituală și materială: s-au reînființat atelierele de țesături și croitorie bisericească, s-a reorganizat biblioteca, s-au renovat biserica, vechea stăreție și turnul-clopotniță, unicat prin forma și finisajele sale.
Arhitectura Mănăstirii Văleni
Prima biserică ridicată de Zosim a fost un lăcaș modest, din lemn, iar mai târziu s-au păstrat urme din catapeteasmă și uși sculptate, unele datând din epoca brâncovenească. A doua biserică, ridicată în 1884, avea formă de navă și trei turle, fiind pictată de Belizarie Paraschivescu. Aceasta s-a prăbușit în 1941, iar actuala biserică a fost reconstruită între 1948 și 1955 pe aceeași temelie.
Noua construcție are plan treflat, pridvor pictat și icoane bizantine pe sticlă. Fațada exterioară este decorată cu scene în mozaic, iar pictura interioară, refăcută în 2010 de pictorul Mocanu Gheorghe, se remarcă prin cromatica sobră, aureole din foiță de aur și fonduri albastre, ilustrând ciclurile dogmatic, liturgic și praznical ale tradiției bizantine.
Ansamblul monastic include biserica-bolniță „Învierea lui Lazăr”, ridicată între 1884 și 1888, cu pictură realizată de Ilie și Costin Petrescu împreună cu Niță Pusoiu, casa stăreției datând din secolul al XVII-lea, chiliile călugărițelor și atelierele de țesătorie și croitorie. În 2002 a fost refăcut turnul-clopotniță, cu patru niveluri, considerat unicat în țară prin armonia formelor și materialelor.
Evenimente și legende legate de Mănăstirea Văleni
Mănăstirea Văleni nu a fost doar un loc de rugăciune, ci și un centru al educației și culturii tradiționale. Școala de grămătici, atelierele de țesătorie, dar și implicarea în viața comunității au transformat-o într-un reper spiritual și social al Văii Topologului. Atelierul de covoare, condus de Paraschiva Topîrceanu, mama poetului George Topîrceanu, a devenit o adevărată școală de artă populară, iar casa familiei sale se păstrează și astăzi în incinta mănăstirii.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Văleni
De-a lungul timpului, biserica a purtat hramul „Sfânta Treime”, însă actualul lăcaș, ridicat după 1948, este închinat „Adormirii Maicii Domnului”, sărbătorită la 15 august. Cu acest prilej, credincioși din întreaga zonă urcă la mănăstire pentru a participa la slujbele de hram și a se bucura de liniștea locului.
Mănăstirea Văleni este o mănăstire ortodoxă de călugărițe, care funcționează sub oblăduirea Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Obștea actuală, păstorită de monahia Eliodora Papuc, continuă tradițiile de spiritualitate și meșteșuguri, păstrând nestinsă candela credinței și a iubirii creștine.
Cum ajung la Mănăstirea Văleni
Mănăstirea se află la numai doi kilometri de satul Văleni, comuna Sălătrucu, pe valea Topologului, la 50 km de Pitești și 20 km de Curtea de Argeș. Din Pitești se urmează DN 7C până la Curtea de Argeș, apoi drumul până la comuna Țigveni, de unde se continuă spre comuna Cepari și satul Văleni. Drumul urcă pe lângă pârâul Văleni și duce direct la poarta mănăstirii, așezată într-un cadru natural pitoresc, între păduri și ape.
Știi mai multe despre Mănăstirea Văleni, Argeș - așezământ monahal din sec. 17? Spune și altora!