Mănăstiri și Schituri. Descoperă Vetrele monahale și Patrimoniul spiritual al României, prin povești și imagini care inspiră!

Mănăstirea Valea Mănăstirii din Țițești, Argeș

Mănăstirea Valea Mănăstirii din Valea Mănăstirii, județul Argeș, este o mănăstire ortodoxă din comuna Țițești. Retrasă între coline și învăluită de liniștea naturii, mănăstirea păstrează până astăzi atmosfera de sihăstrie, atrăgând pe cei care caută reculegere și rugăciune.

Istoricul Mănăstirii Valea Mănăstirii

Biserica mănăstirii este ctitoria voievodului Radu Paisie, domnul Țării Românești, care a ridicat-o în anul 1534, deși documentele o atestă și mai devreme. Un hrisov din 29 decembrie 1532, dat pe vremea lui Vlad Vintilă de la Slatina, menționează existența ei, iar piatra tombală a jupâniței Vișa, răposată în 1525, confirmă că edificiul este mai vechi decât data tradițională a ctitoriei. Descoperirile arheologice din 1969 au arătat că biserica actuală a fost construită pe locul uneia mai vechi, de lemn, ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea.

De-a lungul vremii, așezământul a cunoscut perioade de înflorire și de decădere. În 1623, Mănăstirea Valea a fost închinată Mănăstirii Sfântul Mihail din Rumelia, fapt ce a dus, treptat, la pierderea averilor și slăbirea comunității monahale. În 1636, turcii au distrus parțial biserica, iar secolele următoare au adus mai multe restaurări: în 1746, în timpul egumenilor Damaschin și Partenie, în 1788 prin grija Magdalenei Baldovin, iar în 1846 în vremea voievodului Gheorghe Dimitrie Bibescu și a mitropolitului Neofit. Secularizarea din 1864 a întrerupt viața monahală, biserica devenind parohială pentru credincioșii satului. Ea a fost reparată în 1967 și din nou în 1972, iar în 1997 mănăstirea a fost reînființată ca mănăstire de călugări.

Arhitectura Mănăstirii Valea Mănăstirii

Ansamblul monahal cuprinde Biserica „Sfânta Treime”, ruinele vechilor chilii, clopotnița și zidul de incintă. Edificiul, ridicat din cărămidă pe fundații solide, urmează planul școlii sârbești, cu altar poligonal, naos în formă de treflă și pronaos pătrat. Turla centrală este cilindrică la interior și octogonală la exterior, luminată de opt ferestre, iar acoperișul din șindrilă are forma de clopot. Clopotnița, situată la vest, adăpostește gangul de intrare.

Pridvorul, adăugat în 1796 cu scop didactic, este susținut de coloane solide, iar fațadele exterioare din cărămidă aparentă sunt decorate cu rânduri profilate în „dinți de ferăstrău”. Pardoseala este din lespezi de piatră, iar ușa masivă de stejar de la intrare păstrează aspectul sobru al arhitecturii medievale.

Mănăstirea Valea din Țițești, Argeș

Pictura bisericii este de o valoare deosebită. În altar și naos se păstrează trei straturi succesive: cel mai vechi din 1548, realizat în vremea lui Mircea Ciobanul, apoi cel din 1746, refăcut în timpul egumenilor Damaschin și Partenie, și cel mai recent din 1846, pe când egumen era Ioanichie Polidor. Pronaosul a fost pictat în 1746, iar tinda în 1797.

Catapeteasma sculptată în lemn, din secolul al XVIII-lea, ridicată în timpul lui Constantin Mavrocordat, este una dintre podoabele cele mai prețioase ale bisericii. De-a lungul veacurilor, mănăstirea a primit numeroase danii de la domnitori și boieri, între care Vlad Vodă Călugărul și Neagoe Basarab, deși multe dintre averile ei nu au mai revenit niciodată așezământului.

Evenimente și legende legate de Mănăstirea Valea Mănăstirii

Mănăstirea Valea Mănăstirii poartă amintirea multor momente de cumpănă. Distrugerile turcilor, repetatele renovări și închinarea către o mănăstire din Grecia au marcat profund viața obștii. Legenda locului povestește că voievodul Radu Paisie, fugind de dușmani, s-a adăpostit cu însoțitorii săi pe valea Țițeștiului. Ajungând în locul unde se află astăzi mănăstirea, a făgăduit să ridice aici o biserică dacă va scăpa cu viață. Domnul s-a salvat trecând dealurile spre Davidești, iar promisiunea a fost împlinită prin ridicarea acestei ctitorii. Tabloul votiv și pisaniile păstrate îi înfățișează pe ctitorii și egumenii care s-au îngrijit de lăcaș, mărturii peste timp ale istoriei sale zbuciumate.

Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Valea Mănăstirii

Mănăstirea are hramul „Sfânta Treime”, serbat la cincizeci de zile după Paști, când biserica se umple de credincioși veniți să ia parte la slujbele de hram. Deși obștea monahală a fost mereu restrânsă, atmosfera de liniște și rugăciune conferă așezământului un aer de sihăstrie.

Cum ajung la Mănăstirea Valea Mănăstirii

Mănăstirea este situată pe drumul național DN 73 Pitești–Câmpulung–Rucăr–Brașov, la kilometrul 20, de unde un drum lateral spre dreapta duce prin comuna Țițești încă șase kilometri până la mănăstire. Se poate ajunge și pe ruta Pitești–Colibași–Mioveni–Racoviță–Țițești, ușor mai ocolită. Pentru cei fără mijloace proprii de transport, se poate folosi și calea ferată, coborând la halta Bucșenești, situată la aproximativ 26 de kilometri.