Mănăstirea Slănic, Argeș - atestată din anii 1600
Mănăstirea Slănic din Slănicul de Jos, județul Argeș, este atestată la 16 mai 1679.
Mănăstirea Slănic se află în satul Slănic, comuna Aninoasa, județul Argeș, pe drumul național Curtea de Argeș – Câmpulung. Schitul a fost reînființat în 1916 de către monahul Irinarh Pulpea, iar ulterior, în 1922, de ieromonahul Isidor Ghimpețeanu împreună cu monahul Pantelimon Șușală, fiind târnosit în 1930. În 1992 a devenit mănăstire de sine stătătoare. Mănăstirea Slănic este o mănăstire ortodoxă cu 21 de viețuitori, aflată sub conducerea Protosinghelului Clement Păunescu.
Istoricul Mănăstirii Slănic
Tradiția sugerează că vechiul schit a fost întemeiat de Vlad Țepeș sau de Neagoe Basarab, iar prima atestare documentară datează din 16 mai 1679, când popa Nica a donat biserica din Slănicul de Jos Mănăstirii Aninoasa.
Schitul a fost desființat în 1805, iar biserica sa de lemn a fost mutată într-un sat din Vlașca.
În 1916, monahul Irinarh Pulpea a reluat viața monahală, iar în 1922 ieromonahul Isidor Ghimpețeanu a contribuit la zidirea noii biserici, târnosită în 1930 cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Sub conducerea starețului Vitimion Nițoiu (1944–1979), schitul a cunoscut o perioadă de dezvoltare economică și duhovnicească, cu construirea chiliilor, clopotniței, arhondaricului și anexelor. În 1992, schitul devine mănăstire, iar în 2010 Protosinghelul Clement Păunescu a devenit stareț.
Pisania Mănăstirii
Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a zidit acest sfânt lăcaș, având hramul Nașterea Maicii Domnului, pe locul bisericii înălțate de ieromonahul Isidor Ghimpețeanu și de monahul Petre Șușală, între anii 1922–1930, și conservată prin stăruința starețului Vichentie Mîrșoiu.
Piatra de temelie a fost pusă în vara anului 1991, de către Arhiepiscopul Calinic Argeșeanul, stareț al mănăstirii fiind arhimandritul Teofil Bădoiu. Pictura, începută în anul 1999, a durat 22 de ani, pictori fiind ierodiaconul Ilie Bobâianu și ucenicii săi.
Între anii 2010 și 2022, prin purtarea de grijă a Prea Cuviosului Părinte Clement Pârvulescu, actualul stareț al lăcașului, s-a sistematizat biserica, s-a acoperit cu tablă din titan-zinc, au fost puși stâlpi de piatră și ancadramente sculptate, s-au înnoit scările, pardoseala, ușile, catapeteasma și întreg mobilierul, sculptor fiind Gărea Dumitru.
Lăcașul a fost târnosit de către Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, în anul 2022, în ziua de 13 iunie, de praznicul Sfintei Treimi, care i-a devenit și al doilea hram.
Arhitectura Mănăstirii Slănic
Mănăstirea cuprinde trei biserici: biserica mare - Nașterea Maicii Domnului, târnosită în 1930, cu pictură realizată de părintele Ilie Bobăianu, Biserica Schimbarea la Față și Biserica Sfântul Calinic de la Cernica.
Biserica mare are plan în formă de cruce, altar semicircular, tâmplă și stranele din lemn de stejar sculptat artistic. Frescele au fost realizate între 1997 și 2000 de Părintele Ilie Bobăianu, unul dintre cei mai apreciați pictori de frescă bizantină din România.
Clădirile chiliilor și anexele au fost construite treptat, între 1966 și 2010, și cuprind astăzi 24 de camere pentru viețuitori, spații de cazare și facilități pentru pelerini.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Slănic
Legenda spune că schitul Slănic ar fi fost întemeiat de Vlad Țepeș, după ce voievodul a ieșit biruitor într-o luptă cu turcii, ca semn de mulțumire și recunoștință.
Ieromonahul Isidor Ghimpețeanu, venit de la Schitul Robaia, s-a alăturat monahului Pantelimon Șușală, iar împreună au ridicat biserica, purtând fiecare piatră fie cu mâna, fie pe spate, întru zidirea unui locaș de cult durabil.
Chiar și în perioada comunistă, când autoritățile nu aprobau construcțiile și funcționarea schiturilor, obștea de la Slănic a reușit să-și păstreze viața spirituală și să se regenereze, devenind astfel un adevărat reper al credinței și al nevoinței monahale în Argeș.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Slănic
Mănăstirea Slănic are trei hramuri: Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), Schimbarea la Față (6 august) și Sfântul Calinic de la Cernica (11 aprilie).
La mănăstire au loc pelerinaje anuale, cu ocazia hramurilor, iar sărbătoarea „Schimbarea la Față” include o expoziție cu lucrările cursanților Secției de Iconografie din cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești.
Cum ajung la Mănăstirea Slănic
Din Curtea de Argeș pe DN73C Curtea de Argeș – Câmpulung, 22 km, apoi drum local spre nord 4,5 km, iar din Câmpulung-Muscel, 22 km până la Slănic, apoi 2 km până la mănăstire.
Pisania Mănăstirii Slănic, Argeș
Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a zidit acest sfânt lăcaș, având hramul Nașterea Maicii Domnului, pe locul bisericii înălțată de ierom. Isidor Ghimpeteanu și de monahul Petre Sușală, între anii 1922–1930, și conservată prin statornicia starețului Vitimion Nițoiu. Piatra de temelie a fost pusă în vara anului 1991, de către Arhiepiscopul Calinic Argeșeanul, stareț al mănăstirii fiind arhim. Teofil Bădoiu. Pictura, începută în anul 1999, a durat 22 de ani, pictori fiind ierod. Ilie Bobainu și ucenicii săi. Între anii 2010 și 2022, prin purtarea de grijă a protos. Clement Pâvnescu, actualul stareț al lăcașului, s-a sistematizat biserica, s-a acoperit cu tablă din titan-zinc, au fost puși stâlpi de piatră și ancadramente sculptate, s-au înnoit scările, pardoseala, ușile, catapeteasma și întreg mobilierul, sculptor fiind Cărea Dumitru. Lăcașul a fost târnosit de către IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, în anul 2022, în 13 zile ale lunii cireșar, de praznicul Sfintei Treimi, care i-a devenit și al doilea hram.
Pentru pomenire, cu praznicul Nașterea Maicii Domnului
Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului, cu săvârșirea Sf. Duh și cu rugăciunile Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu s-a întemeiat acest sf. locaș de Ieromonahu Isidor Ghimpeteanu, fiul al lui Gheorghe și Smarandei, cu binecuvântarea Sf. Sinod nr. 12 din anul Monah Fevronia 1922, în zilele regelui Ferdinand I și ale Patriarhului Miron.
Prin stăruința ieromonahului Isidor Ghimpeteanu, s-a donat de către drept credincioșii pomeniți mai jos, locul pe care s-a clădit sf. mănăstire, și anume: Mihai St. Ciocan, Petre Ch. Dudu, Ion St. Ciocan, Ion Ch. Dascălu, Anton Predoiu, I.I. Dascălu, Ion A. Popescu, Neculae D. Nedelcu, Andrei Dobre, Neculae Ch. Dudu, Neculae C. Hera, Mihalache, Eugenia I. Popescu, Ioana I.N. Moise, Ion M. Pulpea, Ion St. Pulpea, Petre Marinescu — toți din comuna Slănic, județul Muscel.
Locul donat se cuprinde între: fundul văii Sasului, peste Cruju Mare, la cursu văii Turbate, pe la Fântâna Veche, până în drumu ce merge spre lacu Mierlii. — Ion Dumitru
Ion Filipescu, Evghenia Monachia, Petre D. Sușala, Mihai M. Proca, N.N. Valcu, N. Mușat, I. Tureac, Ch. N. Mușat, Nicolae Dumitrescu, Ion I. Moraru, Ion Nostica, Petre I. Nostica, Ion Desus, Iosif Desusala, Maria Nicolae T. Ilia, Ion N. Copaia, Mocenich Comandacescu. 1926. Decibal M. Popescu, Niculae Stancioiu, Ion I. Filipescu, Ion B. Barboiu.
Știi mai multe despre Mănăstirea Slănic, Argeș - atestată din anii 1600? Spune și altora!