Mănăstirea Cetățuia, Schitul Negru Vodă, Argeș - biserica de pe creasta stâncoasă
Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă se află în comuna Cetățeni, județul Argeș, la 22 km de Câmpulung-Muscel, fiind așezată pe o stâncă la 881 m altitudine.
Lăcașul este cunoscut ca una dintre cele trei mari biserici rupestre ale județului Argeș și reprezintă o mărturie impresionantă a credinței și istoriei românești. Panorama asupra văilor Dâmboviței întregește caracterul strategic și sihăstresc al locului.
Istoricul Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă
Originile mănăstirii se pierd în negura timpului, ctitorul nefiind cunoscut cu certitudine. Istoricii îl atribuie pe voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I, al cărui portret se regăsește în frescă, în timp ce tradiția locală vorbește despre Negru Vodă drept întemeietor. Biserica rupestră, ridicată în secolul al XIII-lea, este strâns legată de istoria primei capitale a Țării Românești, Câmpulung-Muscel.
De-a lungul veacurilor, schitul a fost amintit în vremea lui Mihai Viteazul, care a trecut prin aceste locuri în 1595, și a oferit adăpost domnitorilor Constantin Șerban, în 1658, și Constantin Brâncoveanu, în 1690. Prima atestare documentară datează din 1574. În decursul istoriei, biserica rupestră a fost restaurată de-a lungul secolelor, inclusiv prin contribuția unor pictori importanți, precum Gheorghe Tăttărăscu.
În 1821, așezământul a fost ars de turci, dar a renăscut prin efortul localnicilor, fiind refăcut în 1859. În 1992, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire, iar din 1993 se află sub grija Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Arhitectura Mănăstirii Cetățuia Negru Vodă
Lăcașul cuprinde două biserici: biserica rupestră, săpată în stâncă, și o biserică de lemn ridicată ulterior în stil maramureșean. Biserica rupestră este împărțită clasic în altar, naos și pronaos, păstrând până astăzi trei straturi de picturi suprapuse. În interior se află o nișă aparte, cunoscută drept „altarul papistășesc”, dedicată soției catolice a lui Basarab, Doamna Marghita.
Întreg ansamblul monahal este întregit de clădiri de chilii, ridicate în secolul al XIX-lea, precum și de construcții adăugate după 1993: o clopotniță nouă, bibliotecă, aghiasmatar și alte spații pentru viețuitori. Drumul spre mănăstire este străjuit de stânci cu forme sugestive, purtând nume precum „Ciobanul și oaia sa”, „Capul de leu” sau „Rugătorul”.
Evenimente și legende la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă
Tradiția vorbește despre „Peștera lui Negru Vodă”, locul tainic unde domnitorul s-ar fi retras. Tot aici s-ar fi rugat împreună cu soția sa, iar legenda spune că stânca s-a topit sub pașii lor, semn că rugăciunea le-a fost ascultată. La baza crucii mari așezate pe o stâncă se găsește „Masa lui Mihai Viteazul”, loc de popas și pomenire a marelui voievod.
Mănăstirea este asociată cu numeroase personalități istorice care au găsit aici adăpost și reculegere: Vlad Țepeș, Matei Basarab, Constantin Șerban sau Constantin Brâncoveanu. De asemenea, numeroși istorici și oameni de cultură, între care Nicolae Iorga, Grigore Tocilescu și Gala Galaction, au cercetat ori au evocat în scrieri acest loc de legendă, pe care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit „Meteora României”.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă
Mănăstirea Cetățuia este un așezământ ortodox de călugări, aflat sub conducerea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Până în 1918, hramul principal a fost „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), la care s-a adăugat apoi „Izvorul Tămăduirii” (prima vineri de după Paști). Ambele sunt prăznuite cu bucurie de obștea monahală și de pelerinii care urcă drumul anevoios spre biserica din stâncă.
Un element deosebit îl constituie firicelul de apă care izvorăște din piatră, în altarul bisericii, între sărbătorile Izvorul Tămăduirii și Adormirea Maicii Domnului, considerat de tradiție a fi tămăduitor.
Cum ajung la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă
Mănăstirea este situată pe șoseaua națională București–Târgoviște–Câmpulung, pe Valea Dâmboviței, între satele Cotenești și Cetățeni, la 22 km de municipiul Câmpulung-Muscel. De la șoseaua principală, accesul se face pe o potecă îngustă, care poate fi parcursă într-o oră de urcuș printre stâncile masive ce veghează drumul spre acest loc plin de istorie și spiritualitate.
Știi mai multe despre Mănăstirea Cetățuia, Schitul Negru Vodă, Argeș - biserica de pe creasta stâncoasă? Spune și altora!