Bastionul Theresia, Bastionul Cetății, din Timișoara, str. Hector
Bastionul Theresia este singurul bastion rămas din cetatea Timișoarei, datând din perioada în care Banatul făcea parte din Imperiul Austriac. De asemenea, este cunoscut localnicilor sub denumirea de Bastionul Cetății.
După cucerirea Timișoarei de către armata habsburgică, condusă de Eugen de Savoia, în octombrie 1716, s-a constatat că vechile fortificații turcești nu mai erau adecvate noilor tehnici militare. Astfel, s-a decis reconstruirea cetății conform sistemului Pagan, care a influențat ulterior fortificațiile dezvoltate de Vauban. Deși asemănarea dintre cele două sisteme a generat ideea că Timișoara a fost fortificată în stil Vauban, aceasta nu este corectă.
Construcția Bastionului Theresia a început în 1732, imediat după finalizarea lucrărilor de regularizare a râului Bega (1728–1732), esențiale pentru a asigura apa necesară funcționării șanțului cetății. La început, bastionul era conceput ca un ravelin, înconjurat de apă și plasat în fața zidului ce urma să lege viitoarele bastioane Francisc și Iosef. În acea perioadă, era cunoscut drept „Ravelinul de Proviant” (Depozitul de Alimente). Construcția sa a fost încheiată între 1733 și 1734, iar în 1744, bastionul a fost integrat în zidurile fortificațiilor și redenumit Bastionul Theresia, în onoarea arhiducesei Maria Terezia.
De-a lungul timpului, Bastionul Theresia a găzduit diverse instituții și activități, inclusiv reședința Episcopiei Romano-Catolice, ateliere, depozite, școli pentru ucenici, scrimă și echitație, o tipografie, internate școlare și Arhivele Statului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în contextul defortificării Timișoarei, aproape toate fortificațiile orașului au fost demolate. Bastionul Theresia a fost singura structură păstrată, datorită camerelor de-a lungul său, care erau utilizabile.
Din anul 1971 până la începerea ultimei renovări, Bastionul Theresia a găzduit Secţia de Etnografie a Muzeului Banatului, care cuprindea cea mai bogată colecţie de artă populară bănăţeană din România. MECIPT-1, primul calculator electronic, creat în mediul universitar din România la Institutul Politehnic din Timişoara, şi-a găsit şi el locul în cadrul Muzeului Tehnic din clădirea Bastionului. O parte a Bibliotecii Judeţene Timiş şi Muzeul Viorii au funcţionat în aceeaşi locaţie. După ultima restaurare, finalizată în anul 2010, a devenit sediul temporar al Muzeului Banatului din Timişoara şi al altor instituţii culturale de importanţă zonală.
