Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Scrânciob tradițional din Zăpodeni, Vaslui (secolul al XX-lea)

Scrânciobul din comuna Zăpodeni, județul Vaslui, cunoscut local sub numele de „horă”, este o instalație tradițională de agrement specifică satelor din nordul Moldovei. 

Scrânciob tradițional din Zăpodeni, Vaslui (secolul al XX-lea)

Fotografia istorică surprinde un scrânciob amplasat în Vitan, București, în anul 1934, ilustrând modul în care era utilizată această instalație.

Construcția este legată de obiceiurile de primăvară și de marile sărbători ale satului, fiind utilizată în special de tineri. Deși funcția sa era recreativă, scrânciobul avea și un rol social important, constituind un loc de întâlnire și de petrecere a timpului liber.

Construcția scrânciobului

Instalația este alcătuită din două furci masive din lemn de stejar între care este fixat un ax orizontal, numit „grindei”.

Prin acest ax sunt introduse în cruce patru grinzi, cunoscute sub denumirea de „bolzi”. La capetele lor sunt suspendate patru „polițe”, un fel de bănci sau leagăne pe care se așezau participanții.

Întreaga construcție este realizată din lemn masiv și funcționează prin rotirea ansamblului în jurul axului central.

## Modul de utilizare

Scrânciobul era folosit în zilele de sărbătoare, în special de tineri. După ocuparea locurilor, instalația era pusă în mișcare de către participanți.

Băieții, grupați câte doi, împingeau în sus capetele grinzilor dispuse în cruce, imprimând rotația întregului mecanism. Mișcarea era menținută prin efortul celor care acționau instalația de la sol.

Participarea la scrânciob făcea parte din atmosfera sărbătorilor locale și era asociată momentelor de socializare ale comunității.

Scrânciobul era prezent mai ales la sărbătorile de primăvară și la marile praznice religioase. În schimbul efortului depus pentru punerea sa în mișcare, tinerii primeau uneori produse specifice sărbătorii respective.

De Paște, participanții puteau primi ouă roșii și cozonac. Astfel, instalația era integrată în viața comunității și în obiceiurile locale.

Elemente specifice

* denumire locală: „horă”;
* instalație tradițională de agrement;
* două furci masive din lemn de stejar;
* ax central numit „grindei”;
* patru grinzi dispuse în cruce („bolzi”);
* patru polițe suspendate;
* funcționare prin rotire manuală;
* utilizare în timpul sărbătorilor.

Scrânciobul din Zăpodeni păstrează memoria unei forme tradiționale de divertisment rural care a făcut parte din viața comunităților moldovenești timp de generații.

Deși astfel de instalații au dispărut din multe sate, ele se mai păstrează în anumite zone ale Moldovei și în alte regiuni ale Europei, adaptate vremurilor actuale.