Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea (primele decenii ale secolului al XX-lea)

Clădirea reprezintă o reconstituire a școlii primare rurale din satul Cacova, comuna Stoenești, județul Vâlcea, așa cum aceasta se înfățișa în primele trei decenii ale secolului al XX-lea. Construcția ilustrează preocuparea comunităților rurale pentru educație într-o perioadă în care școala devenea una dintre instituțiile centrale ale satului.

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Amplasată într-un spațiu generos și bine luminat, școala era destinată instruirii copiilor din localitate și îndeplinea totodată un rol important în viața comunității, fiind locul unde se desfășurau diferite activități educative și culturale.

Arhitectura clădirii

Construcția are elevația realizată din piatră de munte și de râu, în timp ce pereții sunt zidiți din cărămidă. Clădirea este dezvoltată pe un plan simetric, cu o prispă desfășurată pe ambele laturi și cu un foișor central care marchează intrarea principală.

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Acoperișul amplu, învelit cu sindrila, protejează întreaga construcție și conferă clădirii un aspect sobru și echilibrat. Prispa este susținută de stâlpi din lemn, iar frontonul foișorului central accentuează caracterul reprezentativ al edificiului. Deasupra intrării se păstrează inscripția „Școala Primară”, element care amintește de funcția originală a clădirii.

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Planul școlii era conceput pentru a răspunde nevoilor procesului educativ. Sala de la intrare oferea acces către cancelarie și către cele două săli de clasă, organizate astfel încât să permită desfășurarea simultană a activităților școlare.

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Școala veche din Cacova, Stoenești, Vâlcea

Dispunerea încăperilor reflectă modelul școlilor rurale construite în perioada modernizării satului românesc, când funcționalitatea și utilizarea eficientă a spațiului erau prioritare.

Elemente specifice

  • reconstituire a unei școli rurale din primele decenii ale secolului XX;
  • elevație din piatră de munte și de râu;
  • pereți din cărămidă;
  • prispă pe ambele laturi ale clădirii;
  • foișor central de acces;
  • două săli de clasă și cancelarie;
  • volumetrie simetrică și aspect reprezentativ pentru arhitectura școlară rurală.

Prin păstrarea și valorificarea unei asemenea construcții, muzeul oferă o imagine asupra modului în care arăta școala satului românesc în prima parte a secolului trecut. 

Transferată în Muzeul Satului Vâlcean, școala din Cacova păstrează memoria învățământului rural vâlcean din prima parte a secolului al XX-lea și completează imaginea vieții comunitare tradiționale prezentate în muzeu.