Casă și Gospodărie tradițională din Rădești, Galați (prima jumătate a secolului al XIX-lea)
Localitatea Rădești, parte a comunei cu același nume, este situată în nordul județului Galați, în zona etnografică a Podișului Covurluiului.
Gospodăria prezentată în Muzeul Satului a aparținut unei familii înstărite de oieri, cu origini în sudul Transilvaniei, stabilită la Rădești în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Ansamblul este alcătuit din casă, bucătărie cu „chiler”, coșar pentru porumb și fântână. El ilustrează modul de organizare al unei gospodării prospere din această parte a Moldovei.
Arhitectura casei
Tehnica de construcție este specifică sudului Moldovei. Pereții sunt realizați din furci de salcâm înfipte în pământ, între care sunt prinse nuiele dispuse vertical. Peste această structură sunt aplicate vălătuci, adică fâșii de lut amestecat cu paie.
Pereții sunt tencuiți și apoi văruiți. Inițial, acoperișul era realizat din stuf, însă ulterior a fost înlocuit cu țiglă.
Casa are un plan simplu și este orientată către curtea interioară a gospodăriei. Ansamblul păstrează caracteristicile locuințelor ridicate de comunitățile de mocani stabilite în această zonă.
Planul casei cuprinde:
* prispă;
* tindă;
* cameră de locuit;
* cameră bună.
Tinda reprezintă spațiul central de acces și de distribuție către celelalte încăperi.
Camera de locuit era utilizată pentru activitățile zilnice ale familiei, în timp ce camera bună era rezervată oaspeților și momentelor importante din viața gospodăriei.
În ansamblu se află și bucătăria cu „chiler”, spațiu destinat păstrării alimentelor și preparării hranei.
Amenajarea interioară reflectă statutul social al proprietarilor. Decorul este alcătuit din țesături tradiționale, vase de ceramică și obiecte de uz casnic.
În camera bună sunt expuse cavalul și fluierul lui Toma Porumb, unul dintre membrii reprezentativi ai familiei. De asemenea, sunt păstrate obiecte care ilustrează transformările survenite în viața rurală în secolul al XX-lea, precum mașina de cusut, patefonul și radioul.
Interiorul este completat de mobilier tradițional și de textile decorative specifice zonei Covurluiului.
Personalități și istoria gospodăriei
Figura cea mai reprezentativă a familiei a fost Toma Porumb (1882–1968), cunoscut în sat sub numele de „Moș Moncanul”. El era oier și meșter priceput, construindu-și singur fluierul și confecționând instrumente muzicale la care cânta cu multă măiestrie.
Panoul menționează că Toma Porumb a fost o personalitate respectată în comunitate. Împreună cu soția sa, Ienița, a cununat peste 50 de perechi de tineri și a botezat peste 70 de copii.
Gospodăria și patrimoniul acesteia au fost donate Muzeului Satului în anul 2008 de Costache Porumb, ginerele lui Toma, și de cele două fiice ale familiei, Victoria Ciobotaru și Eugenia Bejan. Inaugurarea ansamblului a avut loc în anul 2015.
Ansamblul cuprinde: casa; bucătăria cu „chiler”; coșarul pentru porumb; fântâna.
Aceste construcții ilustrează organizarea unei gospodării de oieri și agricultori din zona Covurluiului.
Elemente specifice
* influențe ale comunităților de mocani transilvăneni;
* pereți realizați din furci de salcâm și nuiele;
* vălătuci din lut amestecat cu paie;
* pereți tencuiți și văruiți;
* acoperiș inițial din stuf;
* cameră bună pentru oaspeți;
* bucătărie cu „chiler”;
* coșar pentru porumb;
* cavalul și fluierul lui Toma Porumb;
* obiecte moderne introduse în mediul rural (radio, patefon, mașină de cusut).
Gospodăria din Rădești păstrează imaginea unei familii înstărite de oieri stabilite în zona Covurluiului în secolul al XIX-lea. Ansamblul ilustrează atât tehnicile constructive locale, cât și modul în care tradițiile pastorale s-au îmbinat cu influențele aduse de mocanii veniți din sudul Transilvaniei.
Știi mai multe despre Casă și Gospodărie tradițională din Rădești, Galați (prima jumătate a secolului al XIX-lea)? Spune și altora!