Casă și Gospodărie tradițională din Drăguș, Brașov (secolul al XIX-lea)
Gospodăria lui Nicolae D. Fogoroș din satul Drăguș, județul Brașov, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost transferată în Muzeul Satului în anul 1936.
Provenind din „Țara Oltului” sau „Țara Făgărașului”, ea este reprezentativă pentru arhitectura populară românească dezvoltată în această regiune.
Așezat la poalele Munților Făgăraș, satul Drăguș era caracterizat prin ocupații precum agricultura și creșterea animalelor. Dintre acestea, creșterea bovinelor a avut un rol important, aspect reflectat și de dimensiunile șurii cu grajd care completează gospodăria.
Arhitectura casei
Casa este construită pe o temelie medie din piatră, care adăpostește pivnița. Pereții sunt realizați din cununi orizontale de brad, tencuiți și văruiți.
Acoperișul este în două ape și este acoperit cu țiglă așezată în solzi. Locuința are fronton către stradă, iar spre curte este prevăzută cu o prispă susținută de stâlpi fasonați și închisă cu balustradă traforată.
Planul casei este asimetric și cuprinde o tindă centrală, o cămară pentru alimente și o cameră de locuit. În partea din spate se află „celarul”, destinat păstrării rezervelor gospodărești.
În curte se află și șura cu grajd și fânar, construcție care completează organizarea gospodăriei specifice Țării Făgărașului.
Planul locuinței cuprinde:
* pivniță;
* prispă;
* tindă;
* cămară;
* cameră de locuit;
* celar.
Tinda face legătura între încăperile principale și spațiile de depozitare. Cămara era utilizată pentru păstrarea alimentelor, iar celarul pentru rezervele gospodăriei.
Camera de locuit reprezenta centrul vieții familiale și concentra cele mai importante piese de mobilier și obiectele decorative.
Interiorul este reprezentativ pentru zona Făgărașului prin bogăția pieselor aparținând principalelor genuri ale creației populare: textile, ceramică, pictură pe sticlă și obiecte din lemn.
Mobilierul pictat cu motive florale sau sculptat este dispus de-a lungul pereților, care sunt acoperiți cu țesături de interior în care predomină culorile roșu și negru.
Deasupra ferestrelor sunt așezate ștergare lungi, iar între ferestre se află icoane de dimensiuni mari pictate pe glajă. Farfuriile smălțuite au rol decorativ și completează ornamentația încăperii.
Mesele și patul înalt sunt acoperite cu numeroase țesături din bumbac și lână realizate în gospodărie. Printre obiectele specifice se remarcă leagănul împletit din nuiele pentru copil și „buzduganul”, piesă în formă de cruce cu două brațe, confecționată din spice și purtată în alai de către casa care organiza claca de seceriș.
Ansamblul gospodăresc cuprinde:
* șură cu grajd și fânar;
* curte împrejmuită;
* anexele necesare depozitării și adăpostirii animalelor.
Dimensiunile șurii și ale grajdului reflectă importanța creșterii bovinelor în economia locală.
Elemente specifice
* proveniență din Țara Făgărașului;
* temelie medie din piatră;
* pereți din cununi orizontale de brad;
* acoperiș în două ape;
* învelitoare din țiglă așezată în solzi;
* prispă cu stâlpi fasonați;
* balustradă traforată;
* plan asimetric;
* cămară și celar;
* mobilier pictat cu motive florale;
* icoane pe glajă;
* textile în culorile roșu și negru;
* leagăn împletit din nuiele;
* șură cu grajd și fânar.
Gospodăria din Drăguș reprezintă una dintre construcțiile care ilustrează specificul arhitecturii tradiționale din Țara Făgărașului la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Prin păstrarea elementelor constructive, a organizării interioare și a bogatului decor textil și mobilier, casa oferă o imagine asupra modului de viață al comunităților românești de la poalele Munților Făgăraș.
Știi mai multe despre Casă și Gospodărie tradițională din Drăguș, Brașov (secolul al XIX-lea)? Spune și altora!