Biserica fortificată din Moșna – capodopera gotică a lui Andreas Lapicida
Biserica evanghelică fortificată din Moșna, comuna Moșna, județul Sibiu, este un ansamblu medieval alcătuit dintr-o biserică-hală gotică, un turn-clopotniță, încăperi pentru provizii și o fortificație cu turnuri, bastioane, capelă, turn de poartă și zwinger.
Actualul edificiu a fost construit între anii 1480 și 1486 sub conducerea pietrarului și meșterului constructor sibian Andreas Lapicida, prin reconstruirea radicală a unei bazilici gotice din secolul al XIV-lea.
Biserica are trei nave acoperite cu bolți pe nervuri în rețea și păstrează un ansamblu important de sculptură arhitecturală: ancadramente, amvonul din piatră, portalul sacristiei, sedilia și tabernacolul monumental. Turnul-clopotniță masiv se află la aproximativ doi metri vest de biserică și adăpostește un clopot turnat în 1515.
Lucrările de construire a incintei au început în jurul anului 1520. Zidurile, descrise ca având peste șapte metri și, într-o altă sursă, aproximativ nouă metri înălțime, urmează un traseu parțial oval și parțial dreptunghiular. Sistemul defensiv cuprinde un turn de poartă, turnuri secundare, un bastion avansat, galerii de apărare, camere pentru provizii și un zwinger pe latura sudică.
Ansamblul figurează în Lista Monumentelor Istorice și cuprinde: Biserica evanghelică fortificată, cu turn-clopotniță și încăpere pentru provizii; Incinta fortificată cu turnuri, bastioane, capelă, încăperi pentru provizii, turn de poartă și zwinger.
Localitatea
Moșna, cunoscută în germană sub denumirea Meschen, este o localitate din zona Târnavelor, situată la sud de Mediaș.
Prima mențiune documentară a satului datează din anul 1289. În secolul al XIV-lea, comunitatea a construit prima bazilică gotică din piatră.
Dezvoltarea localității este reflectată de privilegiile comerciale obținute ulterior. În 1495, Moșna a primit dreptul de a organiza un târg săptămânal și unul anual. În anul 1554, regele Ferdinand I i-a acordat dreptul de a organiza un al doilea târg anual.
În 1532, localitatea avea 235 de familii.
Bazilica gotică din secolul al XIV-lea
Prima biserică din piatră a fost o bazilică gotică ridicată între anii 1350 și 1400. Din această construcție au fost păstrate și refolosite zidurile exterioare în timpul refacerii de la sfârșitul secolului al XV-lea.
În apropierea actualei biserici se mai păstrează vestigii ale unei capele sau ale unui lăcaș mai vechi, datat probabil la sfârșitul secolului al XIV-lea. Nu este precizat dacă această construcție a funcționat independent de bazilica medievală.
Reconstrucția realizată de Andreas Lapicida
Între anii 1480 și 1486, biserica a fost reconstruită radical sub conducerea lui Andreas Lapicida, cunoscut și ca Andreas Steinmetz, meșter constructor și pietrar al Sibiului.
Anul 1485 este consemnat drept momentul principal al refacerii. Zidurile exterioare ale bazilicii mai vechi au fost integrate în noua construcție, care a primit forma unei biserici-hală gotice târzii.
Corul, sacristia, nava centrală și navele laterale au fost acoperite cu bolți pe nervuri. Bolțile în rețea ale edificiului au fost finalizate în anul 1525.
Biserica-hală
Biserica are trei nave apropiate ca înălțime, organizate într-un spațiu interior unitar. Nava centrală și colateralele sunt acoperite cu bolți pe nervuri în rețea.
Construcția se remarcă prin proporțiile ample și prin bogăția elementelor sculptate în piatră. Ancadramentele, mulurile, stâlpii, portalurile și piesele liturgice din piatră aparțin programului gotic târziu al bisericii.
Intrările fortificate
Deasupra intrărilor de nord și de sud au fost amenajate, între contraforturi, suprastructuri defensive asemănătoare unor turnuri. Acestea erau prevăzute cu deschideri de tragere și mașiculiuri.
Amenajările protejau principalele căi de acces în biserică și integrau corpul lăcașului în sistemul defensiv al ansamblului.
Corul
Corul este acoperit cu boltă pe nervuri și păstrează mai multe dintre componentele importante ale sculpturii gotice.
Aici se află portalul sacristiei, sedilia și tabernacolul monumental. Detaliile de piatră au fost realizate în cadrul reconstruirii conduse de Andreas Lapicida.
Portalul sacristiei
Portalul sacristiei are o deschidere acoperită de un arc în consolă și este încadrat superior de un arc în acoladă. Acesta se încheie cu un fleuron despicat.
Deasupra portalului se află o statuie mutilată a lui Hristos Triumfătorul, protejată de un baldachin sculptat.
Portalul formează una dintre principalele componente ale programului de sculptură arhitecturală al corului.
Tabernacolul
Biserica păstrează un tabernacol monumental realizat în stil gotic târziu. Piesa aparține amenajării medievale a corului și era destinată păstrării sacramentului.
Prin dimensiuni și tratarea arhitecturală, tabernacolul se înscrie în același ansamblu cu portalul sacristiei, sedilia, ancadramentele și amvonul din piatră.
Amvonul din piatră
Amvonul este amplasat pe al doilea stâlp nordic al bisericii. Partea inferioară a parapetului are un decor delicat format din motive trilobate.
Capacul amvonului a fost realizat în anul 1703 de Johann Folbarth din Sighișoara. Acesta aparține stilului baroc și este decorat cu benzi curbe, struguri, spice și știuleți de porumb.
În partea superioară se află un arhanghel reprezentat cu o sabie în flăcări. Amvonul reunește astfel corpul gotic din piatră și coronamentul baroc adăugat la începutul secolului al XVIII-lea.
Altarul poliptic din 1521
Biserica a avut un altar poliptic realizat în anul 1521 de meșterul Vincentius.
Altarul nu se mai află la Moșna, fiind transferat în Biserica Evanghelică din Cincu. Nu sunt precizate data și împrejurările mutării.
Altarul actual
Altarul actual a fost realizat în anul 1834 de Josef Csűrös. În centrul său se află o pictură care îl reprezintă pe Hristos împreună cu ucenicii adormiți.
Imaginea centrală este flancată de perechi de coloane și de statuile lui Moise și Ioan. Pe predelă este reprezentată Cina cea de Taină.
În coronament apare scena necredinței lui Toma, încadrată de doi îngeri.
Turnul-clopotniță
Turnul-clopotniță este o construcție masivă, amplasată la aproximativ doi metri vest de biserică. Distanța dintre turn și corpul bisericii îl individualizează față de clopotnițele integrate direct în fațadele vestice.
Turnul face parte din componenta clasată a bisericii și a fost inclus în sistemul defensiv al ansamblului.
În clopotniță se păstrează un clopot turnat în anul 1515.
Începerea fortificării
Construirea incintei fortificate a început în jurul anului 1520, în perioada în care erau finalizate și bolțile bisericii.
Zidurile fortificației sunt descrise ca având peste șapte metri înălțime. O altă sursă indică o înălțime de aproximativ nouă metri. Diferența poate reflecta sectoare distincte ale curtinei sau stări diferite de conservare, fără ca informațiile disponibile să permită o precizare definitivă.
Planul incintei
Fortificația nu urmează un plan geometric unitar. Traseul său este parțial oval și parțial dreptunghiular.
Partea mai veche a curtinei se află la est și la sud de biserică, între capelă, turnul de poartă și turnul sudic. Pe unele sectoare, drumul de strajă se desfășoară deasupra unor arcade semicirculare.
Zidurile sunt completate de turnuri, bastioane și încăperi destinate păstrării proviziilor.
Turnul de poartă
Turnul de poartă se află în sectorul estic al incintei. O altă descriere îl plasează spre sud-est și precizează că accesul inițial era situat la est.
Turnul controla intrarea principală în ansamblu și constituia unul dintre punctele puternice ale fortificației.
Modificarea poziției accesului sau descrierea sa diferită poate fi legată de transformările succesive ale incintei.
Turnurile fortificației
La nord de biserică se află un turn cu plan pătrat. Un alt turn este amplasat în exteriorul zidului, în partea sudică.
Turnurile completau apărarea curtinelor și permiteau supravegherea sectoarelor învecinate ale zidului.
În clasificarea ansamblului sunt menționate, de asemenea, turnuri, bastioane și încăperi pentru provizii, fără individualizarea cronologică a fiecărei componente.
Bastionul nord-vestic
În colțul nord-vestic se află un bastion avansat, construit în fața zidului principal.
Spre sud, bastionului i se alătură un segment de curtină prevăzut cu deschideri pentru apărare verticală și fante de tragere. Aceste ziduri prezintă caracteristici ale arhitecturii defensive de la începutul secolului al XVI-lea.
Capela gotică
În nord-estul bisericii, integrată în zidul fortificației, se păstrează ruinele unei vechi capele sau biserici. Construcția este datată probabil la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Din edificiu se mai observă fragmentele unor ferestre în arc frânt. Capela a fost înglobată în incintă în timpul construirii sau extinderii sistemului defensiv.
Zwingerul
În fața zidului sudic a fost amenajat un zwinger, un spațiu delimitat de curtina principală și o a doua linie de zid.
Această componentă completa apărarea laturii sudice și este menționată în clasificarea oficială a monumentului.
Camerele pentru provizii
În interiorul ansamblului au fost amenajate încăperi pentru păstrarea proviziilor. O asemenea cameră este inclusă și în componenta arhitecturală a bisericii, iar alte spații de depozitare sunt legate de incintă.
Organizarea și numărul încăperilor nu sunt precizate.
Războiul civil din 1662
În anul 1662, Moșna a fost puternic afectată de războiul civil. Nu sunt descrise distrugerile produse bisericii și fortificației.
Anul 1658 apare în lista etapelor de renovare, transformare și completare ale ansamblului, dar natura lucrărilor nu este precizată.
Datoriile comunității
În perioada 1703–1711, satul avea datorii față de văduva Elisabeth von Harteneck. Acestea sunt puse, probabil, în legătură cu plățile efectuate pentru eliberarea localității de către habsburgi.
Informațiile disponibile nu precizează dacă obligațiile financiare au influențat direct întreținerea bisericii.
Lucrări și transformări
Biserica și fortificația au cunoscut numeroase lucrări de renovare, transformare și completare. Sunt consemnați anii: 1575, 1630, 1658, 1698, 1701, 1718, 1763, 1791, 1824, 1878, 1919, 1998 și 2000.
Componentele asupra cărora s-a intervenit în fiecare etapă nu sunt precizate. Succesiunea datelor documentează însă întreținerea îndelungată a ansamblului.
Orga
Orga bisericii a fost construită de meșterul vienez Carl Hesse. Anul realizării instrumentului nu este precizat.
Orga a fost repusă în funcțiune în anul 2014.
Știi mai multe despre Biserica fortificată din Moșna – capodopera gotică a lui Andreas Lapicida? Spune și altora!