Biserica fortificată din Moardăș – sculptura gotică a corului și turnul rotund
Biserica evanghelică fortificată din Moardăș, comuna Mihăileni, județul Sibiu, este o biserică-sală gotică ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea sau în jurul anului 1400. Lăcașul s-a aflat inițial sub patronajul Sfântului Nicolae, iar în secolul al XVI-lea a devenit evanghelic, odată cu adoptarea Reformei protestante de către comunitatea săsească.
Edificiul se individualizează prin sculptura arhitecturală a corului: console ornamentate cu frunze și struguri, o figură îngenuncheată purtând un coș, nervuri profilate și trei chei de boltă decorate cu rozete și o mască umană. Biserica este înconjurată de o incintă fortificată, iar în colțul nord-estic se păstrează un turn circular, puternic proiectat în exteriorul zidului.
Turnul-clopotniță care se ridica în partea vestică a bisericii s-a prăbușit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După degradări îndelungate și dispariția comunității săsești, conservarea monumentului a început în 2008, iar primele lucrări importante au fost realizate începând din 2010.
Localitatea
Moardăș este un sat din comuna Mihăileni, județul Sibiu. Localitatea se află într-o zonă izolată față de principalele drumuri ale regiunii.
Prima mențiune documentară cunoscută datează din anul 1373. În acel moment, Michael, preotul din Moardăș, era capelan al regelui Ludovic al Ungariei.
În anul 1414, într-un litigiu privind zeciuielile dintre capitlul din Cincu și episcopul de Alba Iulia, Bartolomeu din Moardăș apare între preoții participanți, fiind menționat drept păstor al Bisericii „Sfântul Nicolae”.
Comunitatea săsească
În anul 1516, Moardăș era o comună liberă din Scaunul Cincu. În localitate trăiau 40 de familii, trei văduve, un păstor, un morar și un învățător.
În 1590, principele Sigismund Báthory a acordat urmașilor săi mai multe funcții de curte în Moardăș. Natura exactă a acestor funcții nu este precizată.
Situația comunității s-a deteriorat în secolele următoare. O inspecție efectuată în 1719 a constatat că biserica și casa parohială se aflau într-o stare foarte proastă. În secolul al XIX-lea au fost consemnate din nou degradarea construcțiilor și dificultăți în administrarea lor.
Mențiunea referitoare la Vlad Țepeș
O cronologie locală consemnează că, în anul 1475, Vlad Țepeș a locuit la Moardăș. Nu sunt oferite alte informații despre durata șederii sau despre împrejurările prezenței sale în localitate.
Construirea bisericii
Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea sau în jurul anului 1400. Încadrarea sa în secolul al XV-lea, întâlnită în unele descrieri, poate fi raportată la momentul finalizării edificiului.
Lăcașul a fost conceput ca o biserică-sală în stil gotic, cu o singură navă, cor boltit și turn pe latura vestică. Hramul medieval era Sfântul Nicolae.
În secolul al XVI-lea, comunitatea săsească a adoptat Reforma protestantă, iar biserica a devenit lăcaș evanghelic.
Nava
Nava are forma unei săli unitare și este acoperită cu trei bolți a vela. Informațiile disponibile nu precizează momentul construirii acestor bolți și nici dacă ele aparțin integral edificiului gotic.
În partea vestică se afla turnul-clopotniță, dispărut în secolul al XIX-lea.
Corul gotic
Corul cuprinde două travee acoperite cu bolți în cruce pe nervuri. Partea estică are o închidere descrisă drept poligonală.
Nervurile bolților se descarcă pe console sculptate. Aceste elemente sunt ornamentate cu frunze, ciorchini de struguri și mici reprezentări arhitecturale inspirate de pinacluri și frontoane gotice.
Sculptura corului reprezintă principala componentă artistică medievală a bisericii.
Consolele sculptate
Consolele pe care se sprijină nervurile bolților au decoruri diferite. Unele prezintă ornamente vegetale, în special frunze și struguri. Altele au forme arhitecturale, pinteni și benzi sculptate.
O consolă reprezintă o figură îngenuncheată, cu un coș purtat în spate. Identitatea personajului și semnificația exactă a reprezentării nu sunt precizate.
Diversitatea decorului indică atenția acordată plasticii arhitecturale a corului, chiar dacă biserica deservea o comunitate rurală de dimensiuni reduse.
Nervurile și cheile de boltă
Nervurile bolților au un profil descris ca fiind de tip pară. Ele se întâlnesc în trei chei de boltă sculptate.
Două dintre chei sunt decorate cu rozete, iar cea de-a treia poartă o mască umană. Împreună cu decorul consolelor, aceste componente formează un ansamblu unitar de sculptură gotică.
Ferestrele corului
Corul are trei ferestre cu muluri și menouri din piatră. Acestea completează decorul gotic al sanctuarului și contribuie la iluminarea sa.
Ferestrele au fost reparate în mai multe etape începând din anul 2010, ca parte a proiectului de conservare a bisericii.
Sacristia
Sacristia nu s-a păstrat. Din cauza stării sale de degradare, aceasta a fost demolată în anul 1874.
Nu sunt cunoscute forma construcției și raportul său inițial cu nava și corul.
Altarul baroc
Altarul baroc datează din anul 1789. În centrul său este reprezentată Răstignirea.
Imaginea centrală este flancată de coloane și medalioane. În partea superioară se află o reprezentare a Învierii.
Altarul aparține unei etape de reamenajare a interiorului desfășurate după trecerea bisericii la confesiunea evanghelică.
Turnul-clopotniță
Turnul-clopotniță se afla în partea de vest a bisericii. În secolul al XIX-lea, structura era grav degradată și necesita lucrări urgente de sprijinire.
Sursele indică două date pentru prăbușirea sa. O cronologie plasează evenimentul în anul 1875, în timp ce alte descrieri menționează anul 1880. Potrivit relatării păstrate, turnul s-a prăbușit în timp ce membrii comunității se aflau în pădure pentru a tăia lemnul necesar consolidării sale.
În lipsa altor informații care să clarifice diferența, momentul prăbușirii poate fi încadrat în intervalul 1875–1880.
Incinta fortificată
Biserica este înconjurată de un zid de incintă. Planul acestuia este descris atât ca neregulat poligonal, cât și ca apropiat de forma unui patrulater.
Rămășițele curtinei indică faptul că zidul a avut inițial o înălțime considerabilă. Nu sunt precizate existența unui drum de strajă, forma meterezelor sau celelalte amenajări defensive.
Turnul rotund
În colțul de nord-est al ansamblului se păstrează un turn circular, puternic proiectat în exteriorul zidului de apărare. Turnul este acoperit cu un coif conic.
Poziția sa permitea protejarea colțului nord-estic și supravegherea laturilor învecinate ale incintei. Nu sunt cunoscute data exactă a construirii, numărul nivelurilor și organizarea interioară.
Degradarea din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea
Inspecția din anul 1719 a constatat starea foarte proastă a bisericii și a casei parohiale.
În 1869, preotul s-a plâns de neglijarea bisericii și a curții sale. La scurt timp, sacristia a fost demolată, iar turnul-clopotniță s-a prăbușit înainte ca lucrările de sprijinire să poată fi realizate.
O consemnare din 1894 descrie o situație dificilă a comunității, determinată și de administrarea defectuoasă. În această perioadă, numeroși locuitori au emigrat în America.
Dispariția comunității săsești
Emigrarea începută la sfârșitul secolului al XIX-lea a continuat în secolul următor. La aproape o sută de ani după plecările spre America, ultimii sași au părăsit satul.
Dispariția comunității evanghelice locale a lipsit biserica de grupul care o folosise și o întreținuse timp de mai multe secole.
Orga
Biserica a avut o orgă, însă instrumentul nu se mai află la Moardăș. În anul 1993, acesta a fost vândut la Oradea.
Inițiativa de conservare din 2008
În anul 2008, Biroul de Coordonare Biserici Fortificate, în colaborare cu foștii locuitori ai satului, a inițiat un proiect pentru conservarea și renovarea bisericii.
Proiectul a urmărit salvarea construcției și aducerea interiorului într-o stare care să permită folosirea sa din nou în condiții de siguranță.
Lucrările începute în 2010
Lucrările efective au început în anul 2010, cu participarea unor voluntari din Germania. Proiectul a primit și sprijin financiar prin Ambassadors Fund for Cultural Preservation, în urma unei donații acordate de ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein.
În etapele desfășurate au fost reparate șarpanta, învelitoarea, zidurile și fațadele. Au început, de asemenea, intervențiile asupra ferestrelor corului, inclusiv asupra mulurilor și menourilor din piatră.
Pentru etapele următoare a fost prevăzută repararea dușumelei din navă și cor. Obiectivul proiectului este conservarea edificiului și redarea posibilității de utilizare în siguranță a interiorului.
Știi mai multe despre Biserica fortificată din Moardăș – sculptura gotică a corului și turnul rotund? Spune și altora!