Biserica evanghelică din satul Nou, Sibiu – reliefurile romanice și turnul fortificat
Biserica evanghelică fortificată din Nou, comuna Roșia, județul Sibiu, este o fostă bazilică romanică ridicată la mijlocul secolului al XIII-lea și transformată în stil gotic la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Edificiul a fost construit inițial ca biserică romano-catolică, având hramul Sfântului Mihail.
Bazilica are trei nave, un turn vestic, un cor pătrat și o absidă semicirculară. În timpul transformărilor gotice, nava centrală a primit o boltă cu penetrații, acoperită de o rețea de nervuri din cărămidă, iar biserica a fost adaptată pentru apărare. Turnul vestic a fost prevăzut cu un nivel defensiv și parapet din lemn.
Din fortificația construită în jurul anului 1500 se mai păstrează fragmente ale curtinei la nord și la sud de biserică și un turn pe latura sudică. Interiorul conserva un altar baroc din 1723, un amvon din secolul al XVIII-lea și o orgă vândută în 1993 unei biserici din județul Bacău. O documentare din 2019 consemna degradarea avansată a monumentului și dispariția unor componente ale mobilierului.
Localitatea și denumirile istorice
Nou, cunoscut în trecut sub denumirea Noul Săsesc, este un sat din comuna Roșia, județul Sibiu.
În dialectul săsesc poartă numele Noenderf, în germană Neudorf, iar în maghiară Szászújfalu și Újfalu.
Pentru prima mențiune documentară sunt indicate două date. O sursă menționează anul 1322, când localitatea apărea sub denumirea Uyfalu. O altă cronologie indică anul 1332, când Villa Johannes de Nova a fost înscrisă într-un registru fiscal papal.
În anul 1380, Nou era un sat liber al Scaunului Sibiului.
Comunitatea săsească
În anul 1488, în Nou erau înregistrate 44 de familii, doi păstori, doi cerșetori și un învățător.
În 1572, numărul familiilor ajunsese la 95. Creșterea comunității s-a reflectat în transformarea și fortificarea bisericii parohiale.
Bazilica romanică
Biserica a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea ca bazilică romanică. Edificiul avea trei nave, turn pe latura vestică, cor pătrat și absidă semicirculară.
Nava centrală era separată de colaterale prin cinci arcade semicirculare sprijinite pe pilaștri pătrați. Pilaștrii aveau cornișe care marcau punctele de pornire ale arcadelor.
Terminațiile estice ale navelor laterale sunt drepte. Corul pătrat precedă absida semicirculară.
Navele laterale
Colateralele au fost acoperite cu bolți pe nervuri. Nu este precizat dacă întregul sistem de boltire aparține construcției inițiale sau unei transformări ulterioare.
În timpul lucrărilor gotice, zidurile navelor au fost supraînălțate și integrate în sistemul defensiv al bisericii.
Nava centrală
Nava centrală fusese inițial acoperită cu un tavan plat. În timpul reconstruirii gotice desfășurate între aproximativ 1480 și 1520, tavanul a fost înlocuit cu o boltă semicilindrică cu penetrații.
Pe suprafața bolții a fost realizată o rețea gotică de nervuri din cărămidă. Nervurile sunt dispuse într-un desen complex, formând bolta stelată sau în rețea menționată în descrierile monumentului.
Sistemul de sprijin diferă pe cele două laturi: în partea nordică, nervurile se descarcă pe console, iar în partea sudică pe pilaștri poligonali.
Corul
Corul are plan pătrat și este acoperit cu o boltă în cruce. Acesta face legătura dintre nava centrală și absida semicirculară.
În timpul fortificării, corul a fost supraînălțat împreună cu nava și absida.
Absida
Absida are o închidere semicirculară. La interior păstrează nervuri gotice din piatră.
La exterior, absida este articulată prin lesene și o friză de arcuri semicirculare. Consolele dispuse alternativ cu lesenele sunt decorate cu sculpturi reprezentând un cap de bărbat și un cap de animal.
Aceste componente reunesc structura romanică și intervențiile sculpturale păstrate în partea estică a bisericii.
Turnul vestic
Turnul-clopotniță face parte din structura bazilicii romanice. Parterul său este acoperit cu o boltă în cruce.
Deasupra parterului se ridică trei niveluri. Ultimul este luminat prin ferestre geminate, separate prin colonete și încheiate cu arcade semicirculare.
În jurul anului 1500, turnul a primit un cat defensiv, prevăzut cu un parapet din lemn.
Reliefurile romanice
În zidăria fațadei vestice se păstrează două reliefuri romanice încastrate, reprezentând un episcop și un leu.
O altă descriere menționează în structura turnului reprezentările unui episcop, unui leu și unui cap de om. Capetele sculptate trebuie diferențiate de consolele decorate ale absidei, unde sunt menționate un cap de bărbat și unul de animal.
Ceasul turnului
Turnul a fost prevăzut cu un ceas. Acesta a dispărut în cursul secolului al XX-lea.
Pe fațada turnului se păstrează urmele fostului mecanism sau ale cadranului.
Distrugerea din 1456
În anul 1456, satul Nou a fost incendiat de trupele voievodului muntean Vlad Țepeș.
Nu sunt precizate pagubele suferite atunci de biserică. Marile transformări gotice și defensive au fost realizate în deceniile următoare.
Reconstrucția gotică
Reconstrucția gotică este încadrată în intervalul 1480–1520, iar Lista Monumentelor Istorice indică o etapă importantă între 1520 și 1525.
În cadrul acestor lucrări, tavanul plat al navei centrale a fost înlocuit cu bolta în rețea. Nava, corul și absida au fost supraînălțate, iar turnul vestic a primit un nivel defensiv.
Prin aceste modificări, vechea bazilică romanică a fost transformată într-un edificiu adaptat apărării, păstrându-și însă planul cu trei nave.
Incinta fortificată
În jurul anului 1500, biserica a fost înconjurată de un zid defensiv. Din fosta incintă se mai păstrează fragmente la nord și la sud de edificiu.
Clasarea monumentului menționează o incintă fortificată cu turn de poartă, datată în secolul al XVI-lea.
În zona mediană a zidului sudic se păstrează un turn de mici dimensiuni, proiectat în exteriorul curtinei și acoperit cu un coif piramidal abrupt. Acesta este descris ca turn de flancare.
Altarul baroc
Altarul baroc a fost realizat în anul 1723. În centrul său se afla o reprezentare a Răstignirii, înconjurată de putti și decor vegetal.
Panoul central era flancat de două coloane corintice cu aspect marmorat. În lateral se aflau medalioane care îi reprezentau pe Sfinții Petru și Pavel.
În partea inferioară era redată Cina cea de Taină. Compoziția era încheiată superior printr-o cornișă cu forme agitate.
O documentare realizată în anul 2019 consemna că din altar mai erau vizibile masa din piatră și o cruce. Nu este precizată situația celorlalte componente.
Amvonul
Amvonul datează din secolul al XVIII-lea. Baldachinul său este pictat în stil baroc.
Potrivit documentării din 2019, coronamentul amvonului se mai păstra în biserică.
Cristelnița
Cristelnița datează din anul 1584. Piesa a fost pictată în 1902.
Materialul, forma decorului și eventualele inscripții nu sunt precizate.
Orga
Informațiile referitoare la orgă nu sunt unitare. O descriere atribuie instrumentul lui Samuel Mätz, fără a indica anul construirii. Aceeași sursă menționează o orgă cu zece registre, un manual și pedalier.
O altă prezentare datează instrumentul în anul 1913. Mențiunea că orga era barocă și atribuirea ei lui Samuel Mätz nu se armonizează cu această datare târzie, astfel încât anul construirii nu poate fi stabilit cu certitudine pe baza datelor disponibile.
În anul 1993, orga a fost vândută unei biserici din localitatea menționată sub formele Somușca sau Somotca, în județul Bacău. Dulapul baroc în care fusese integrat instrumentul nu se mai afla în biserică în 2019.
Știi mai multe despre Biserica evanghelică din satul Nou, Sibiu – reliefurile romanice și turnul fortificat? Spune și altora!