Biserica romano-catolică din Bisericani – portalul romanic și clopotul din 1626
Biserica romano-catolică din Bisericani, comuna Lupeni, județul Harghita, este un edificiu medieval amplasat la marginea localității și înconjurat de un zid de piatră.
Biserica a fost construită pentru a deservi credincioșii din patru sate și poartă hramul Duhului Sfânt, păstrat și în denumirea maghiară a localității.
Monumentul prezintă elemente romanice și gotice, provenite din etape constructive succesive. Cea mai veche componentă păstrată este portalul de piatră, datat în secolul al XIII-lea. Turnul actual a fost ridicat în 1764, orga a fost construită în 1892 de István Kolonics, iar amenajarea interioară cuprinde un altar principal din lemn și două altare laterale realizate în 1943.
Ansamblul este alcătuit din: biserica romano-catolică; zidul de incintă.
Localitatea
Bisericani, în maghiară Székelyszentlélek sau Szentlélek, este un sat al comunei Lupeni din județul Harghita. Denumirea maghiară se traduce prin „Sfântul Spirit” sau „Sfântul Spirit Secuiesc” și este legată de hramul bisericii.
Localitatea este menționată pentru prima dată în registrul dijmelor papale din anul 1333, prin formula sacerdos de Sancto Spirito – „preotul de la Sfântul Spirit”. Consemnarea dovedește existența unei parohii organizate în prima jumătate a secolului al XIV-lea.
În anul 1566, așezarea apare în documente sub denumirea Zentlelek, o altă formă istorică a numelui actual Szentlélek.
Biserica medievală
Balázs Orbán a datat construirea bisericii spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Existența unui edificiu religios timpuriu este compatibilă cu menționarea preotului local în registrul dijmelor papale din 1333.
Biserica păstrează trăsături romanice și gotice, corespunzătoare etapelor succesive prin care a trecut construcția. Elementele romanice aparțin nucleului inițial, în timp ce formele gotice provin din transformările medievale ulterioare.
Edificiul a fost ridicat la marginea satului pentru a putea fi folosit de credincioșii din patru așezări. Amplasarea sa reflectă astfel funcția de centru parohial pentru o comunitate mai largă decât populația satului Bisericani.
Portalul romanic
Cea mai veche componentă arhitecturală păstrată este ușa de intrare, prevăzută cu un ancadrament din piatră datat în secolul al XIII-lea.
Portalul aparține primei etape de construire și constituie principalul reper pentru încadrarea cronologică a edificiului. Păstrarea sa permite identificarea originii romanice a bisericii, chiar dacă restul construcției a fost modificat în perioadele următoare.
Hramul Duhului Sfânt
Biserica este închinată Duhului Sfânt, hram reflectat în denumirea istorică a localității.
Potrivit tradiției locale, într-o zi de Rusalii ar fi căzut zăpadă pe locul unde se află astăzi biserica. Zăpada a fost interpretată ca simbol al purității și drept semn pentru alegerea amplasamentului. Biserica ar fi fost apoi ridicată și închinată Duhului Sfânt.
Povestea aparține tradiției comunității și nu stabilește data ori împrejurările istorice ale construirii monumentului.
Invaziile tătare din secolul al XVII-lea
În cursul secolului al XVII-lea, biserica a fost afectată de două invazii tătare. Atacurile au provocat distrugeri edificiului și comunității pe care acesta o deservea.
Biserica a fost refăcută după aceste evenimente și și-a continuat funcția religioasă. Etapele succesive de reparație au contribuit la modificarea aspectului construcției medievale.
Zidul de incintă
Biserica este înconjurată de un zid din piatră, clasat separat în Lista Monumentelor Istorice. Incinta delimitează spațiul lăcașului de cult și formează, împreună cu acesta, ansamblul monumental.
Zidul proteja terenul bisericii și marca limitele centrului religios folosit de credincioșii celor patru sate.
Turnul-clopotniță
Turnul actual a fost construit în anul 1764. Acesta adăpostește trei clopote și reprezintă principala intervenție arhitecturală cunoscută din secolul al XVIII-lea.
Ridicarea sa a modificat silueta bisericii medievale, fără să elimine componentele romanice și gotice păstrate în corpul edificiului.
Clopotele
În turn se află trei clopote. Cel mai vechi a fost turnat în anul 1626, cu aproape un secol și jumătate înainte de construirea turnului actual.
Clopotul provine dintr-o etapă anterioară a bisericii și a fost transferat în clopotnița ridicată în 1764. El reprezintă cea mai veche piesă datată menționată în inventarul monumentului.
Altarul principal
Biserica are trei altare. Altarul principal este realizat din lemn și ocupă centrul spațiului liturgic.
Acesta aparține unei etape distincte de amenajare a interiorului față de cele două altare laterale, construite în secolul al XX-lea.
Altarele laterale
Cele două altare secundare au fost construite în anul 1943. Amplasarea lor a completat organizarea liturgică a interiorului, alcătuită din altarul principal și altarele laterale.
Prin datarea lor, cele două piese documentează o etapă de reamenajare a bisericii în prima jumătate a secolului al XX-lea.
Orga
Orga bisericii a fost construită în anul 1892, la Târgu Secuiesc, de meșterul István Kolonics.
Instrumentul aparține perioadei în care vechile biserici din estul Transilvaniei au fost înzestrate cu orgi realizate în ateliere regionale. Prezența sa completează patrimoniul interior al bisericii, alături de altare și clopote.
Știi mai multe despre Biserica romano-catolică din Bisericani – portalul romanic și clopotul din 1626? Spune și altora!