Descoperă arhitecții României, de demult și arhitecții contemporani. Biografii, contribuții, moșteniri și stiluri arhitecturale, clădiri istorice, publice, rezidentiale și de patrimoniu.

Arta CERKEZ – arhitectul stațiunilor balneare și promotor al cercetării istorice în arhitectură

Arta CERKEZ s-a născut la Bârlad în 1878 și a încetat din viață în 1962. A activat ca arhitect după 1904, o perioadă în colaborare cu arhitectul Grigore Cerkez, fiind, probabil, înrudit cu acesta.

Este autorul unor lucrări reprezentative pentru estetica Art Deco (Cazinoul din Eforie Sud) și un promotor al arhitecturii pentru stațiuni balneoclimaterice în Dobrogea.

A fost căsătorit cu Felicia Movilă, fiica boierului Ioan Movilă, inițiatorul stațiunii Băile Movilă (Carmen Sylva, azi Eforie Sud). După 1909, majoritatea edificiilor și amenajărilor exterioare ridicate în stațiune au fost proiectate de Arta Cerkez. În 1931 a inițiat, în cadrul Societății Arhitecților Români, un concurs pentru un tratat de Istoria Arhitecturii Românești, oferind 100.000 lei premiu; competiția s-a încheiat în 1933, fiind premiată lucrarea lui Grigore Ionescu (publicată în 1937).

Educație, Formare și stil arhitectural:

–1904 – Studii la Secția de Arhitectură a Politehnicii din Karlsruhe;

1933 – Echivalarea diplomei de arhitect de către Academia de Arhitectură.

Stilul practicii: arhitectură pentru industrie, sănătate și turism, cu accent pe organizarea ansamblurilor de stațiune. Cazinoul din Eforie Sud este definit de volum orizontal cu galerii comerciale la parter, două turnuri simetrice cu belvederi și terasă circulabilă, în spirit Art Deco.

Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):

1933 – Membru al Corpul Arhitecților din România.

Arta CERKEZ – arhitectul stațiunilor balneare și promotor al cercetării istorice în arhitectură

Lucrări de arhitectură. Proiecte realizate:

  • 1905 – Fabrică de tricotaj, Str. Gramont, București (împreună cu arh. Grigore Cerkez);
  • 1907 – Spital de tuberculoză osoasă, Str. Traian, București (împreună cu arh. Grigore Cerkez);
  • 1907 – Imobil, Str. Antim nr. 36, București (împreună cu arh. Grigore Cerkez);
  • 1908 – Două vile și hotel, Govora (împreună cu arh. Grigore Cerkez);
  • după 1909 – Edificii pentru familia Movilă în stațiunea Băile Movilă / Carmen Sylva (Eforie Sud);
  • 1909–1910 – Pavilionul Regal la Aerodromul „Chitila” (firma Cerchez Co);
  • 1921 – Proiect Hotelul Societății Movila Techirghiol, Carmen Sylva;
  • 1922 – Casă de raport, Bd. Elisabeta nr. 67, 69, 71, București;
  • 1924 – Cavoul familiei Ioan I. Movilă, Cimitirul Bellu;
  • 1931–1935 – Cazinoul Societății Movila–Techirghiol, Băile Movila–Techirghiol, Carmen Sylva (Eforie Sud).

Activitate publicistică:

Articole în revista Arhitectura: Din aspectele Bucureștilor (1934; 1937, nr. 9–10), Istoria Arhitecturii Românești (1931–1933), După cutremur (1940).

Premii și distincții:

1925 – Meritul Sanitar, clasa I, pentru ansamblul realizat la Carmen Sylva (Eforie Sud) și pentru amenajările exterioare ale stațiunii.

Moștenire arhitecturală:

Arta Cerkez rămâne o figură cheie în dezvoltarea stațiunilor balneare de pe litoral și în promovarea cercetării istorice în arhitectură prin inițiativa concursului pentru istoria arhitecturii românești.

Opera sa, cu vârf în Cazinoul din Eforie Sud, ilustrează trecerea către modernitatea Art Deco și organizarea urbană a ansamblurilor de loisir din prima jumătate a secolului XX.