Descoperă arhitecții României, de demult și arhitecții contemporani. Biografii, contribuții, moșteniri și stiluri arhitecturale, clădiri istorice, publice, rezidentiale și de patrimoniu.

Radu GRUMEZA – arhitect-șef al Timișoarei, apărător al patrimoniului urban

Radu Grumeza s-a născut la Vicovu de Sus, jud. Suceava, și a încetat din viață la Timișoara in septembrie 2025 (înmormântat la Cimitirul Cosminului).

Arhitect și urbanist, a fost arhitect-șef al Timișoarei (1959–1962) și arhitect-șef al județului Timiș (1968–1985). A rămas cunoscut pentru opoziția fermă față de demolările clădirilor istorice și pentru intervențiile care au protejat identitatea urbană a Timișoarei.

Originar din Bucovina; familie cu tradiție a rigoarei și educației. Studii la Facultatea de Arhitectură din București; în ultimul an a urmat specializare în urbanism.

Detașat la Timișoara în 1958; după 1985 a fost șef de secție la IPROTIM. Soția sa, Silvia Grumeza (arhitect), a proiectat Parcul Botanic din Timișoara și a apărat malurile înverzite ale Begăi.

Educație, Formare și stil arhitectural

Formare modernă cu accent pe urbanism. Discurs profesional bazat pe compatibilitatea intervențiilor noi cu „ținută” orașului, păstrarea țesutului istoric și integrarea circulațiilor fără mutilarea monumentelor. A promovat soluții urbane prudente, cu argumente tehnice ferme în fața presiunilor politice.

Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii

1959–1962 – Arhitect-șef al Timișoarei.

1968–1985 – Arhitect-șef al județului Timiș.

Ulterior – Șef de secție la Institutul de Proiectări „IPROTIM” (Timișoara).

Lucrări de arhitectură / urbanism

1960–1962 – Sistematizarea Bulevardului Dragalina, apărarea caracterului zonei față de tiparul „blocuri ca la Ferentari”.

1964 – Strămutarea bisericii de lemn de la Hodoș în curtea Mitropoliei Banatului, Timișoara.

Propunere de circulație auto pe sub Bastionul Theresia, păstrând ansamblul istoric.

Intervenții pentru protejarea centrului istoric (ex.: opoziția la demolarea clădirilor vechi din spatele Hotelului Timișoara).

Demers pentru salvarea Cazărmii Transilvania; după demolare, a susținut amenajarea parcului pe amplasament, în locul unui „centru civic” brutal.

Moștenire arhitecturală

Radu Grumeza a fost una dintre vocile morale ale breslei în Banat. A apărat consecvent patrimoniul Timișoarei, orientând dezvoltarea orașului spre soluții compatibile cu țesutul istoric. Intervențiile sale – de la circulația sub Bastion la salvarea bisericii de lemn și refuzul „centrelor civice” demolatoare – au fixat repere durabile în cultura urbană locală și l-au consacrat drept „erou al Timișoarei” pentru generațiile care i-au urmat.