Descoperă arhitecții României, de demult și arhitecții contemporani. Biografii, contribuții, moșteniri și stiluri arhitecturale, clădiri istorice, publice, rezidentiale și de patrimoniu.

Xavier VILLACROSSE – arhitectul șef al Bucureștiului din prima jumătate a secolului al XIX-lea

Xavier (Csavie) Villacrosse s-a născut circa 1790, în Catalonia, și a încetat din viață în 1855, la București. Arhitect de formație pariziană, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți proiectanți ai capitalei în epoca Regulamentului Organic și arhitect șef al orașului, implicat în edificii publice, restaurări și organizare urbană.

Studiile de arhitectură la Paris. Stabilit în Țara Românească după 1821, într-un context de înnoire edilitară. Numit arhitect șef al orașului în 1840; a exercitat funcția în perioadele 1842–1848, 1848–1850 și 1855, având ca adjunct pe Alexandru Hristea Orăscu. Căsătorit în 1843 cu Polixenia, fiica dragomanului Petros Serafim; ca zestre a intrat Hanul Câmpineanu (devenit Hanul Villacrosse). Ulița Cișmigiului a purtat numele Strada Villacrosse din 1856; ulterior redenumită. Pasajul Macca–Villacrosse a fost realizat mai târziu, pe locul hanului său.

Educație, Formare și stil arhitectural:
Formare academică la Paris; practică orientată spre adaptarea limbajului occidental la specificul Bucureștiului. Activitate amplă în proiectare publică, restaurare de monumente afectate de cutremure și incendii și organizare edilitară (proiectare sediu de primărie, propuneri pentru arhive). Intervențiile urmăresc regularizarea și europenizarea țesutului urban.

Xavier VILLACROSSE – arhitectul șef al Bucureștiului din prima jumătate a secolului al XIX-lea

Lucrări de arhitectură:
1822 – Palatul Ghica Tei, București (proiectare)
1837 – Transformarea Casei Golescu în palat domnesc (București)
1839 – Repararea Mănăstirii Radu Vodă (planuri Villacrosse și Heinrich Feiser; execuție Iosif Weltz)
1838–1868 – Biserica de pe locul actualului Ateneului Român: expertiză (a recomandat refacerea turlei și a zidului superior; soluția nu a fost aplicată)
1842–1843 – Casa Orașului (sediul primăriei), pe malul drept al Dâmboviței; inaugurat la 28 octombrie 1843; demolat în 1882
1846–1852 – Teatrul cel Mare, București (planuri Villacrosse, Balsano, Iacob Melik; execuție A. Hefft, cu Karl Hartl)
1849 – Amenajarea și mărirea Casei Oteteleşanu, București
1851–1855 – Restaurarea Bisericii Sf. Gheorghe Nou (refacerea turlei și a părții vestice)
1852–1858 – Refacerea Bisericii Sf. Spiridon Nou (stil neogotic; continuată după 1855 de L. Nifon)
Casele Rioș(i)anu (str. Academiei colț cu str. Wilson) și Veisa (atribuite)
Planuri neexecutate pentru Arhivele Statului pe Dealul Mitropoliei

Moștenire arhitecturală:
Ca arhitect șef și proiectant al unor lucrări publice majore, Xavier Villacrosse a contribuit decisiv la modernizarea Bucureștiului: sediu de primărie, transformarea reședințelor domnești, restaurări de biserici afectate de cutremure și incendii, proiecte culturale.

Intervențiile de la Sf. Gheorghe Nou și Sf. Spiridon Nou au modificat silueta orașului, iar Casa Orașului a reprezentat primul sediu proiectat special pentru primărie. Numele său rămâne legat de începuturile europenizării capitalei și de toponimia urbană fixată ulterior prin Pasajul Macca–Villacrosse.