Dinu GHEORGHIU – arhitect al modernismului românesc
Dinu Gheorghiu s-a născut în 1932, la Brașov, și s-a stabilit în Atena în anul 1978.
Este unul dintre arhitecții reprezentativi ai arhitecturii românești din deceniile 1960–1970, perioadă marcată de deschiderea către modernismul internațional.
Lucrările sale, realizate individual sau în colaborare cu arhitecți de prestigiu precum Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea și Constantin Săvescu, se remarcă prin coerență volumetrică, funcționalitate și rafinament constructiv, definind o etapă matură a modernismului românesc.
A fost autorul unor ansambluri emblematice precum Cap Aurora, Hotel Park, Stațiunea Olimp, dar și coautor al Hotelului Europa din Eforie Nord și al Aeroportului Internațional Otopeni, proiecte care au marcat vizual și simbolic dezvoltarea turismului și infrastructurii naționale.
Dinu Gheorghiu a absolvit în 1957 Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București. După terminarea studiilor, a început o carieră complexă, îmbinând activitatea de proiectare cu cea didactică și de cercetare.
A fost asistent (1964), lector (1967) și conferențiar universitar (1975) în cadrul aceleiași instituții, contribuind la formarea unei noi generații de arhitecți români.
După stabilirea în Grecia, a continuat activitatea profesională internațională, fondând la Atena propria firmă de arhitectură – Dino Georgiou – Partners Architects, Planners, Interior Design, cu lucrări de amploare în Grecia, Kuweit, Bahrain și Israel.
Educație, formare și stil arhitectural
Format în spiritul modernismului rațional, Dinu Gheorghiu a promovat o arhitectură coerentă, în care linia curată, volumul geometric și integrarea în peisaj se îmbină armonios.
În anii ’60, perioada afirmării sale profesionale, a contribuit decisiv la definirea noilor standarde estetice și funcționale ale arhitecturii românești: stațiuni turistice litorale, hoteluri, case de oaspeți, complexe urbane și aeroporturi.
Stilul său se caracterizează prin proporții echilibrate, folosirea materialelor moderne (beton aparent, sticlă, piatră), dar și prin atenția acordată relației dintre arhitectură și mediu natural.
Lucrări de arhitectură
Proiecte realizate în România (1958–1978)
- 1958 – Pavilioanele și Expozițiile României: Paris, Poznań, Palermo, Gliwice (Polonia);
- 1958 – Complex de odihnă, Mangalia;
- 1959 – Complex de vile, Mangalia;
- 1960 – Sistematizarea centrului Mangaliei (co-autor);
- 1961 – Complex sanatorial balnear, Mangalia (co-autor);
- 1962 – Locuințe în centrul orașului Baia Mare (co-autor);
- 1963 – Ansamblu de locuințe, Str. George Coșbuc, Baia Mare (autor);
- 1964–1965 – Casele de oaspeți I și II – Lacuri, București (co-autor);
- 1965 – Hotelul Europa, Eforie Nord (co-autor);
- 1966 – Motel și casă de oaspeți, Snagov (autor și co-autor);
- 1967 – Sală de conferințe, 500 locuri, București (co-autor);
- 1968–1970 – Aeroportul Internațional București-Otopeni (co-autor, sub conducerea arh. Cezar Lăzărescu);
- 1968–1969 – Hoteluri la Buzău și Botoșani (autor);
- 1970 – Casa scriitorilor, Olimp (autor);
- 1970 – Hotel Sarmis, Deva (autor);
- 1970 – Restaurantul Clăbucet, Neptun (autor);
- 1972 – Stațiunea Cap Aurora (etapele I – 1000 paturi, II – 3000 paturi, autor);
- 1972 – Centrul de formare și perfecționare a cadrelor din industria petrolieră, București (autor);
- 1974 – Hotelurile Turist și Parc, Bd. Poligrafiei, București (cu arh. G. Tureanu și G. Iordănescu).
Proiecte internaționale (după 1978)
- 1971–1974 – Hotel Intercontinental, Atena și Creta; Ansamblu hotelier, Creta; Patinoar artificial, Pireu;
- 1980 – Designer pentru Helleniki Techniki, lucrări în Iran;
- 1986 – Port Authorities Headquarters & Parking, Kuweit;
- 1990 – Porto Center Offices – Shopping Center, Salonic;
- 1996 – Mall și birouri, Kuweit;
- 2002 – Complex Symphony, Kuweit; Hotel și birouri, Kuweit;
- 2004 – Complex hotelier și comercial, Bahrain;
- 2006 – Turn rezidențial Al Muadj, Kuweit.
Concursuri, premii și distincții
Premiul I
- 1959 – Sistematizarea Pieței Unirii, Iași;
- 1960 – Sistematizarea zonei centrale, Timișoara;
- 1965 – Sistematizarea Pieței Tineretului, Iași;
- 1965 – Ansamblul de intrare în Pitești;
- 1965 – Sistematizarea centrului Hunedoara.
Premiul II
Premiul III
- 1959 – Sistematizarea Pieței Unirii, București;
- 1967 – Sistematizare zonă centrală, Iași și Focșani.
Mențiuni
- 1957 – Sistematizare turistică, Mamaia;
- 1960 – Zona centrală, Timișoara;
- 1965 – Teatrul Național, București;
- 1967 – Sistematizare centru, Focșani.
Premii ale Uniunii Arhitecților din România (UAR)
- 1961 – Sanatoriul balnear Mangalia;
- 1966 – Hotel Europa, Eforie Nord;
- 1970 – Aeroportul Internațional București;
- 1970 – Casa scriitorilor, Olimp;
- 1972 – Stațiunea Olimp;
- 1972 – Hotel Sarmis, Deva.
Moștenire arhitecturală
Dinu Gheorghiu rămâne una dintre figurile majore ale modernismului românesc târziu, arhitectul care a contribuit la crearea unui nou limbaj arhitectural pentru turismul litoral și infrastructura națională.
Prin lucrări precum Cap Aurora, Hotel Europa sau Aeroportul Otopeni, a definit o estetică a deschiderii și a luminii, adaptată contextului natural și social al României anilor ’60–’70.
Activitatea sa ulterioară, desfășurată în Grecia, Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic, a confirmat universalitatea concepției sale arhitecturale.
Știi mai multe despre Dinu GHEORGHIU – arhitect al modernismului românesc? Spune și altora!