Spiridon CEGĂNEANU – arhitect al stilului neoromânesc
Spiridon CEGĂNEANU s-a născut la 18 octombrie 1880, în Pârlita Sărulești, județul Călărași, și a încetat din viață în 1973, la București.
Tatal lui a fost preot in comuna Nana. A fost cel care a infiintat prima scoala din localitate. Strada pe care a locuit acum ii poarta numele de preot Ceganeanu. Acesta a avut 5 copii: Spiridon Ceganeanu - arhitect, Eugeniu Ceganranu - ofiter de cariera, inca un baiat avocat si doua fete Elena Anghel si Marona - invatatoare. Spiridon Ceganeanu a avut o fiica Gratziela.
A fost arhitect, publicist și teoretician al arhitecturii, fiind considerat fondatorul criticii de arhitectură din România. Opera sa se distinge prin atașamentul față de stilul neoromânesc, pe care l-a promovat atât prin lucrările proprii, cât și prin articolele publicate în revistele de specialitate ale epocii.
Absolvent al Școlii Superioare de Arhitectură din București (1904), Spiridon Cegăneanu a aparținut generației de arhitecți care a consolidat identitatea arhitecturii naționale, inspirându-se din tradiția brâncovenească și din valorile arhitecturii vernaculare românești.
A desfășurat o amplă activitate profesională, dar și publicistică, fiind unul dintre primii arhitecți români preocupați de teoretizarea fenomenului arhitectural și de promovarea unei reflecții critice asupra construcțiilor și urbanismului.
Educație, Formare și stil arhitectural:
1904 – Absolvent al Școlii Superioare de Arhitectură din București.
Stilul său arhitectural este caracterizat de interpretarea neoromânescului într-o manieră sobră, echilibrată, cu accent pe proporție, plasticitatea volumelor și folosirea materialelor tradiționale. Lucrările sale îmbină funcționalitatea modernă cu detaliul decorativ românesc, definind o expresie identitară coerentă.
Activitate publică (afilieri, poziții administrative, comisii):
1925–1926 – Președinte al Societății Arhitecților Români;
– Director general al Serviciului pentru Refacerea Regiunilor Dărâmate de Război;
Implicat activ în organismele profesionale și în promovarea arhitecților români prin publicații și conferințe.
Lucrări de arhitectură. Proiecte realizate:
- Casa Gh. Petrașcu, Piața Romană, colț cu Str. Căderea Bastiliei, București;
- Casa Prof. I. Bogdan;
- Casa Dr. Belciugoșteanu, Bd. Carol I, București;
- Casa Dr. Ivonițescu;
- Casa Andreșescu;
- Cercul Subofițerilor;
- Biserica din Răcari, județul Dâmbovița;
- Clădiri agricole la fosta fermă Cămărășescu, Dâlga, județul Călărași;
- 1922 – Casa D. R. Ioanițescu, Str. Mântuleasa nr. 33, București – imobil cu 2–5 niveluri, în stil neoromânesc, clasat ca monument istoric de clasă B.
Activitate publicistică:
Spiridon Cegăneanu a fost un pionier al presei de arhitectură din România, publicând articole și studii în revistele:
- Revista de Istorie și Arheologie;
- Literatura și Arta Română;
- Arhitectura;
- Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice;
- Luceafărul;
- Neamul Românesc.
În 1919, împreună cu arhitectul C. Iotzu, a înființat revista „Arhitectură și construcție”, publicație care a contribuit la afirmarea dezbaterii critice și teoretice în domeniul arhitecturii românești.
Moștenire arhitecturală:
Spiridon Cegăneanu este una dintre figurile definitorii ale arhitecturii românești din prima jumătate a secolului XX, fiind atât un creator al stilului neoromânesc, cât și un formator de opinie și teoretician al profesiei.
Prin scrierile sale, a pus bazele criticii de arhitectură din România, subliniind importanța legăturii dintre tradiție și modernitate.
Știi mai multe despre Spiridon CEGĂNEANU – arhitect al stilului neoromânesc? Spune și altora!