Casa Memorială Elena Farago, Craiova, Dolj

În centrul oraşului Craiova, în aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” se află casa în care a locuit poeta Elena Farago, reprezentantă strălucită a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene.
Expoziţia permanentă organizată în camerele locuite de poetă cuprinde 396 exponate: documente originale, fotocopii, fotografii ale familiei, scrisori, piese de mobilier, obiecte personale, cărţi şi reviste.

Numită directoare a Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” în septembrie 1921, poeta a condus timp de peste trei decenii destinele acestui lăcaş de cultură, având contribuţii deosebite în ceea ce priveşte regulamentul de organizare şi funcţionare al bibliotecii, fişarea cărţilor şi ţinerea unei evidenţe corecte de aranjare a publicaţiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecţiilor prin achiziţii şi donaţii.

Elena Farago (29 martie 1878, Bârlad – 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o poetă română care a compus poezii pentru copii.
Descendentă dintr-o veche familie de origine greacă (Tomaide după mamă, Paximade după tată) este cel de al doilea copil din cei şapte ai soţilor Anastasia şi Francisc Paximade.
Clasele primare şi două clase gimnaziale le urmează la Bârlad, la pensioanele Varlaam şi Drouhet.
Între anii 1884-1890, asupra familiei Paximade se abat multe necazuri. Mor trei dintre cei şapte copii, iar în 1890, când Elena împlinea 12 ani, se prapadeşte mama. Alături de tată şi de cei trei fraţi, Elena încearcă să înfrunte greutăţile vieţii.
Dar soarta avea s-o lovească pentru a doua oară. În ianuarie 1895, tatăl se imbolnaveşte si după două saptămâni de agonie moare în braţele ei.
În 1896, grav bolnavă, este internată la spitalul Colţea din Bucureşti.
În timpul convalescenţei, locuieşte la fratele mai mare – Ernest – stabilit în Bucureşti. Refacută după boală, se angajează în casa lui Gh. Panu – ziarist şi om politic.
Aici o întalneşte marele nostru dramaturg I.L. Caragiale, care, aflandu-i povestea vieţii, a exclamat “o viaţă de roman, subiect de dramă”.
Timp de doi ani, Elena este guvernanta copiilor lui Caragiale. Într-un interviu acordat revistei “Rampa”, în 1927, poeta mărturisea: au fost cei mai frumoşi ani din tinereţea mea”.
În casa scriitorului, viitoarea poetă îi cunoaşte pe Al. Vlahuţă şi G. Ranetti.
Frecventând Cercul socialiştilor, îl întâlneşte pe Francisc Farago – economist – cu care se va casatori.
Din 1905, Francisc Farago este numit director al Bancii Populare din Craiova.
Poeta se stabileşte in Cetatea Banilor unde va rămâne până la sfârşitul vieţii.