Vatra MCP / Calendar Cultural / Anul 1714 în Cultura românească

1714 în Cultura românească

Descoperă aniversările, nașteri și decese, ale personalităților românești, precum și clădirile de patrimoniu construite în anul 1714, care ne oferă o imagine valoroasă a culturii noastre românești.
Anul 1714 (MDCCXIV, secolul al 18-lea) a început într-o zi de luni și s-a încheiat într-o zi de luni. Populația Romaniei era estimată în anul 1714 la aproximativ 1,7 milioane de locuitori.

Anul 1714 în Cultura românească

Evenimente culturale și istorice din 1714

Execuția lui Constantin Brâncoveanu de către otomani produce un șoc în Țările Române. Moștenirea sa culturală, însă, dăinuie: biserici brâncovenești cu picturi murale detaliate, decorațiuni din piatră și lemn sculptat sunt păstrate și imitate. În Transilvania, spiritul rezistenței culturale crește în rândul clerului greco-catolic, care promovează educația în limba română. La mănăstirea Neamț se copiază în continuare texte religioase.

Clădiri și monumente de patrimoniu construite în anul 1714

Schitul Pocrov, Neamț - vatra isihastă întemeiată de Sfântul Pahomie de la Gledin
Schitul Pocrov, Neamț - vatra isihastă întemeiată de Sfântul Pahomie de la Gledin
Schitul Pocrov din județul Neamț, aparținând Mănăstirii Neamț, a fost zidit în anul 1714 de Sfântul Pahomie de la Gledin și ucenicii săi. 
Vânători-Neamț, Neamț
Schitul Schimbarea la Față, Cioclovina de Sus, Gorj- istoria unui lăcaș retras
Schitul Schimbarea la Față, Cioclovina de Sus, Gorj- istoria unui lăcaș retras
Schitul Cioclovina de Sus se află în localitatea Tismana, județul Gorj, și a fost ridicat în anul 1714 de egumenul Nicodim, cu sprijinul serdarului Pătru Obedeanu.
Tismana, Gorj

Știai că (în anul 1714)

Târgovişte (Documente, Emitenţi) = Reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Dâmboviţa, Muntenia. Reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, 1396 - 1714.Reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Dâmboviţa, Muntenia. Reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, 1396 - 1714.

Ştefan Cantacuzino (Documente, Emitenţi) = Voievod al Ţării Româneşti, 1714-1716. Ultimul domn pământean dinaintea introducerii domniilor fanariote. Accede la tron în urma pârârii la Poartă a lui Constantin Brâncoveanu.Voievod al Ţării Româneşti, 1714-1716. Ultimul domn pământean dinaintea introducerii domniilor fanariote. Accede la tron în urma pârârii la Poartă a lui Constantin Brâncoveanu.

Constantin Brâncoveanu (Documente, Emitenţi) = Voievod al Ţării Româneşti, 1688 - 1714. Protector al culturii, duplicitar, foarte bogat. Arestat de turci pentru trădare şi decapitat.Voievod al Ţării Româneşti, 1688 - 1714. Protector al culturii, duplicitar, foarte bogat. Arestat de turci pentru trădare şi decapitat.

Şcoală post-brâncovenească (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoal…Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoala lui Pârvu Mutu Zugravul şi pietrari formaţi pe şantierele brâncoveneşti şi cantacuzine. De altfel cel care-l urmează la tron pe Constantin Brâncoveanu este un Cantacuzino (1714-1716), astfel că există o scurtă epocă tranzitorie între brâncovenism şi postbrâncovenism, în care sunt continuate unele dintre ctitoriile civile sau religioase ale defunctului domnitor.vezi mai mult

Şcoală brâncovenească (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emula…Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emulaţii constructive dintre membrii boierimii contemporane. Denumirea înglobează toate genurile artistice, de la argintărie şi broderie la arhitectură. Se defineşte prin potenţarea creatoare a unor elemente structurale şi decorative munteneşti tradiţionale, închegate unitar în anii domniei lui Matei Basarab (1632-1654) şi completate printr-o serie de inovaţii promovate de meşterii care au lucrat la comanda familiei Cantacuzino precum şi printr-un aflux de formal-decorativ de sorginte renascentistă târzie şi barocă, de filiaţie mediată - Ardeal, Dalmaţia -şi directă - zona veneţiană.vezi mai mult