Târgovişte (Documente, Emitenţi) = Reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Dâmboviţa, Muntenia. Reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, 1396 - 1714.Reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Dâmboviţa, Muntenia. Reşedinţă domnească şi capitală a Ţării Româneşti, 1396 - 1714.
Ştefan Cantacuzino (Documente, Emitenţi) = Voievod al Ţării Româneşti, 1714-1716. Ultimul domn pământean dinaintea introducerii domniilor fanariote. Accede la tron în urma pârârii la Poartă a lui Constantin Brâncoveanu.Voievod al Ţării Româneşti, 1714-1716. Ultimul domn pământean dinaintea introducerii domniilor fanariote. Accede la tron în urma pârârii la Poartă a lui Constantin Brâncoveanu.
Constantin Brâncoveanu (Documente, Emitenţi) = Voievod al Ţării Româneşti, 1688 - 1714. Protector al culturii, duplicitar, foarte bogat. Arestat de turci pentru trădare şi decapitat.Voievod al Ţării Româneşti, 1688 - 1714. Protector al culturii, duplicitar, foarte bogat. Arestat de turci pentru trădare şi decapitat.
Şcoală post-brâncovenească (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoal…Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoala lui Pârvu Mutu Zugravul şi pietrari formaţi pe şantierele brâncoveneşti şi cantacuzine. De altfel cel care-l urmează la tron pe Constantin Brâncoveanu este un Cantacuzino (1714-1716), astfel că există o scurtă epocă tranzitorie între brâncovenism şi postbrâncovenism, în care sunt continuate unele dintre ctitoriile civile sau religioase ale defunctului domnitor.vezi mai mult
Şcoală brâncovenească (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emula…Denumire convenţională dată artei munteneşti de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor, a cărei denumire provine de la voievodul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care prin mecenatul său a contribuit la crearea unui climat favorabil dezvoltării tuturor artelor şi a unei emulaţii constructive dintre membrii boierimii contemporane. Denumirea înglobează toate genurile artistice, de la argintărie şi broderie la arhitectură. Se defineşte prin potenţarea creatoare a unor elemente structurale şi decorative munteneşti tradiţionale, închegate unitar în anii domniei lui Matei Basarab (1632-1654) şi completate printr-o serie de inovaţii promovate de meşterii care au lucrat la comanda familiei Cantacuzino precum şi printr-un aflux de formal-decorativ de sorginte renascentistă târzie şi barocă, de filiaţie mediată - Ardeal, Dalmaţia -şi directă - zona veneţiană.vezi mai mult