Biserica fortificată din Brădeni, Sibiu
Biserica fortificată este situată în Brădeni, nr. 117, județul Sibiu.
Construit între sec. XIV - XVIII, Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Brădeni este monument istoric.
Localitatea, menționată pentru prima dată în 1297 sub denumirea de „terra Heen”, a evoluat în „Villa Hegun” până în 1349. Biserica dedicată Sfântului Andrei este atestată documentar în 1350, iar fortificațiile sale au fost ridicate în 1507. În 1426, regele Sigismund de Luxemburg a acordat așezării privilegii economice și administrative, inclusiv dreptul de a primi iobagi și coloniști, precum și organizarea unui târg săptămânal. Un an mai târziu, localitatea a primit dreptul de a ține iarmaroc de Sfântul Andrei. De-a lungul timpului, episcopul Blasius de Timișoara a acordat indulgențe care au contribuit la finanțarea bisericii, iar în 1507 s-au oferit și scutiri de taxe pentru susținerea construcției acesteia. Datorită numeroaselor privilegii, localitatea a avut o deschidere europeană semnificativă, trimițând localnici la studii la Universitatea din Viena în secolele XV-XVI.
Biserica, cu ziduri groase de 1,20 metri și înalte de 12 metri, avea și funcție defensivă. Deși exteriorul este sobru, interiorul este bogat ornamentat, având un cor pentagonal și un portal principal protejat inițial de o hersă. Tribuna orgii, situată deasupra altarului, este accesibilă printr-o scară circulară.
La nivelurile superioare ale bisericii, în cele două etaje de apărare, se află un depozit unic în România, numit Stollentruhen. Acesta cuprinde 140 de cufere cu patru picioare, unele datând din secolul al XVI-lea, utilizate atât ca mobilier, cât și pentru depozitarea proviziilor. Cuferele sunt decorate cu motive zoomorfe și antropomorfe, în nuanțe de brun-roșcat și albastru.
De-a lungul timpului, acestea au fost folosite pentru păstrarea hainelor de sărbătoare din piele, blană sau postav, dar și a alimentelor precum butoiașe de țuică, sticle de vin, prune uscate, cârnați afumați sau făină. Aceste tradiții sunt reflectate și în picturile de natură moartă care împodobesc tribunele, fiecare având inscripționată o scurtă poveste. Picturile sunt datate în anul 1776.
