Victor SMIGELSCHI – arhitect al spiritului transilvănean interbelic
Victor Smigelschi s-a născut la Sibiu, în anul 1901, fiul pictorului transilvănean Octavian Smigelschi (1866–1912), și a încetat din viață la vârsta de 72 de ani, la București.
A fost arhitect proiectant, teoretician și diriginte de șantier, membru fondator al Corpului Arhitecților din România. Opera sa, desfășurată în principal în Transilvania, îmbină tradiția neoromânească cu tendințele modernismului, reflectând sobrietatea și echilibrul formelor specifice arhitecturii ardelenesti din perioada interbelică.
Întâiul născut al pictorului Octavian Smigelschi, Victor își petrece copilăria la Sibiu și Blaj, iar între anii 1908–1912 locuiește la Roma, unde tatăl său beneficia de o bursă de studii.
Între 1919 și 1924, urmează cursurile Scuola di Ingegneria din Torino, ca bursier al statului român, obținând diploma de arhitect și titlul de doctor în arhitectură (nota 98/100). După finalizarea studiilor, colaborează la proiecte tehnice în Italia, printre care două hidrocentrale și două vile.
Revenit în țară, își continuă formarea la Școala de Arhitectură din București (1928–1930), participând la cursurile de Istoria Arhitecturii Românești și Proiecte de Arhitectură Românească.
În perioada 1926–1932, lucrează ca arhitect la Episcopia Ortodoxă din Cluj și apoi la Mitropolia Unită (greco-catolică) din Blaj.
În 1931 se căsătorește cu Maria Anna Giuseppina Trinchieri, absolventă de matematică din Italia, și se stabilește la București.
Educație, formare și stil arhitectural
Activitatea lui Victor Smigelschi se caracterizează printr-o arhitectură ponderat neoromânească, rafinată, de inspirație locală, care evoluează treptat către un modernism echilibrat și sobru.
A fost preocupat de proporții, echilibru volumetric și expresivitate structurală, iar lucrările sale de cult și educație reflectă o armonizare între tradiția transilvăneană și spiritul modern al epocii.
A fost considerat un profesionist riguros – în institutul unde a lucrat până la pensionare fiind recunoscut drept autoritatea tehnică supremă: „nimic nu iese din Institut dacă nu a trecut pe la Șmigu la puricat”.
Lucrări de arhitectură. Clădiri publice și culturale
- 1930 – Palatul Cultural, Blaj;
- 1935–1936 – Palatul Prefecturii, Satu Mare;
- 1937 – Pavilionul român, Expoziția Internațională de la Belgrad.
Arhitectură religioasă
- 1930 – Catedrala ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, Satu Mare;
- 1932 – Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), Brașov.
Arhitectură educațională
- – Școala primară „Regina Maria”, Sibiu;
- – Liceul de fete din Sibiu (proiect obținut prin concurs);
- – Două școli la Blaj și un complex școlar la Zărnești (cu internate și sală de gimnastică).
Reședințe private
– Vilă ing. C. Bodea, Cluj.
Moștenire arhitecturală
Victor Smigelschi a lăsat o moștenire solidă arhitecturii transilvănene prin edificii de cult, școli și clădiri administrative care ilustrează echilibrul între raționalitate și expresivitate.
Catedrala Unită din Satu Mare rămâne lucrarea sa emblematică – o sinteză între monumentalitatea bizantină și sobrietatea modernă a anilor ’30.
Știi mai multe despre Victor SMIGELSCHI – arhitect al spiritului transilvănean interbelic? Spune și altora!