Anton SZALLERBECK – arhitectul Oradei
Anton Iuliu (Antal) Szallerbeck s-a născut la 8 martie 1887, la Bratislava (Pozsony), și a încetat din viață la 27 decembrie 1960, la Oradea.
A fost arhitect al Eparhiei Române Unite de Oradea din 1926, personalitate marcantă a arhitecturii interbelice din Bihor, promotor al stilului național românesc și autor al unor edificii de referință pentru arhitectura greco-catolică din regiune.
Și-a făcut studiile medii la Budapesta, unde a obținut diploma de constructor cu rezultate remarcabile la Școala Superioară Regală de Stat pentru Industria Construcțiilor (1908). După absolvire, a lucrat în atelierul de arhitectură al lui Dezső Jakab și Marcell Komor, perioadă care i-a format solid baza profesională și l-a conectat la arhitectura modernă central-europeană.
Și-a început cariera la Târgu Mureș, unde a fost chemat ca arhitect al orașului, obținând rapid recunoaștere pentru profesionalismul său. În 1911, a acceptat postul de arhitect-șef al domeniului Schaumburg-Lippe din Beremend. În 1914 a fost mobilizat ca ofițer în Primul Război Mondial, participând la lupte și primind mai multe decorații pentru merite militare; a fost eliberat din serviciu cu gradul de căpitan.
În 1920 s-a stabilit la Timișoara, unde a lucrat timp de trei ani ca arhitect independent. Ulterior a fost invitat în Dobrogea, în Cadrilater, unde a proiectat planuri urbanistice și noi cartiere pentru orașele Bazargic, Balcic și Cavarna, contribuind la programul de modernizare și colonizare românească din regiune.
La 1 iunie 1926, la invitația Episcopiei Române Unite de Oradea, s-a stabilit în Oradea, unde a devenit arhitect al eparhiei și ulterior arhitect al orașului. A fost considerat principalul promotor al stilului național românesc în Bihor, un curent deja matur în Regatul României, dar slab reprezentat până în anii ’20 în această regiune.
Educație, Formare și stil arhitectural:
Formarea sa la Budapesta și experiența acumulată în birouri de arhitectură austro-ungare i-au oferit o bază tehnică solidă, pe care a adaptat-o la contextul românesc după 1920. A îmbinat elemente ale stilului național românesc (pridvoare, ancadramente arcuite, compoziții echilibrate, decor inspirat din arhitectura bisericească transilvăneană) cu rigoarea și sobrietatea formelor academice central-europene. Deși a proiectat și clădiri în alte stiluri, creațiile sale pentru Biserica Română Unită din Oradea au devenit repere ale identității arhitecturale locale.
Lucrări de arhitectură:
- Palatul Episcopal Greco-Catolic, Oradea
- Biserica Greco-Catolică militară, Oradea (probabil reamenajare a fostei capele capucine din 1728)
- Clădirea Școlii Normale Române Unite, Oradea (astăzi Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”)
- Seminarul Tinerimei Române Unite, Oradea (astăzi parte a Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” și a Seminarului Teologic Greco-Catolic „Sfinții Trei Ierarhi”)
- Liceul Greco-Catolic de Fete, Beiuș
- Aripa nouă a Liceului Greco-Catolic de băieți „Samuil Vulcan”, Beiuș
- Fosta stațiune montană Stâna de Vale
- Vechiul Ștrand Municipal Oradea (dispărut)
- Biserica romano-catolică din cartierul Oradea-Őssi, 1934
- Capela greco-catolică „Frențiu” din cimitirul Rulikowski, Oradea, 1938
- Clădiri civile și locuințe pentru Biserica Greco-Catolică, vile și reședințe particulare în Oradea și Beiuș
- Planuri urbanistice pentru Bazargic, Balcic și Cavarna (Cadrilater, 1923–1925)
- Catedrala românească din Zalău (realizată după proiectul său)
Premii și distincții:
A fost decorat pentru merite militare în Primul Război Mondial (1914–1918), fiind eliberat cu gradul de căpitan. Nu sunt menționate alte premii profesionale.
Moștenire arhitecturală:
Anton (Antal) Szallerbeck rămâne una dintre figurile esențiale ale arhitecturii interbelice din vestul României. A introdus și consolidat stilul național românesc în Bihor, adaptându-l sensibil la specificul local și la programele educaționale și ecleziale ale Eparhiei Greco-Catolice de Oradea. Clădirile sale, printre care Palatul Episcopal, liceele greco-catolice din Oradea și Beiuș sau bisericile și capelele ridicate în județ, reflectă o sinteză între tradiția românească și rigoarea tehnică occidentală, constituind astăzi o parte importantă a patrimoniului arhitectural al României.
Știi mai multe despre Anton SZALLERBECK – arhitectul Oradei? Spune și altora!