VIORICA TRIPON  –  meșter popular din Negreni, județul Cluj

Viorica Tripon „a Popii Iuănului”, așa cum o știu sătenii din Negreni, are 70 de ani și din copilărie a învățat să urzească, să pună războiul de țesut și să țeasă la război.
A învățat tainele prelucrării fibrelor și firelor textile de la bunica, Onița Popa și de la mama sa, Tatiana Vereș, iar în timp, la șezătorile care se organizau în sat s-a perfecționat.

Cân’ am fost de 15 ani am țăsut prima dată. Măicuța și mama mé, ele m-o învățat. O fost șî ele țăsătoare șî măicuța meré pân sat șî nevedé în șăpte iță, în câte știé, tăt, tăt, tăt, nu după scrisoare, di pă pânză. Șî pă mine m-o învățat să țăs în coscă, în patru iță, în tri iță, în două iță…după cum erau modelile. Zâcé mama: Hai, fată, să te învăț să faci ițăle, până nu te măriț’! Zicé că, după ce te măriț’, nu mai poț face iță, că adaugi bărbațî”. După ce a învățat să facă ițe, Viorica Tripon a deprins și meșteșugul urzitului și tot ce ține de războiul de țesut. „O dată, de două ori și nu mi-o trăbuit mult să-mi arăte, că am știut face. No, apoi m-o învățat să torc. Merém în habă, torcem, eram fete mnici, torcém la lompă, că nu era atunci curent…” a explicat Viorica Tripon cum a învățat să toarcă.

Viorica Tripon a transmis meșteșugul fiicei sale Maria Gabrian, născută în 1970, care încă din copilărie o ajută la torsul lânii și cânepii, la rășchiat și depănat, la pusul războiului și la țesutul de „dosuri” (șterguri). De asemenea, meșterul Viorica Tripon a transmis această îndeletnicire și fiului ei, Tripon Alin Sabin, născut în 1988, care încă de mic făcea țevi cu sucala pentru războiul de țesut, iar mai apoi a ajutat-o la învălitul războilui, la datul firelor prin ițe și spată, la nevedit și la alte activități legate de războiul de țesut.
Urmare a iscusinței sale în arta prelucrării fibrelor și firelor textile, precum și a țesutului tradițional, în anul 2021 Viorica Tripon a fost declarată „TEZAUR UMAN VIU” de către Ministerul Culturii.

Astfel, meșterul popular Viorica Tripon a fost recunoscută drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate.
Autenticele piese de port popular realizate de Viorica Tripon au trezit interesul specialiștilor în domeniu. „Tanti Viorica – așa cum au arătat și specialiștii din cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj – duce mai departe tradiția, prin transmiterea tuturor cunoștințelor primite de la mama și bunica sa către oricine îi calcă pragul casei.”

Totodată, „contribuția doamnei Viorica Tripon a fost și rămâne decisivă în modul în care este perpetuat acest meșteșug milenar în cadrul comunității, dar și al familiei. Transmite mai departe cunoștințele acumulate de-a lungul vieții, fiicei sale, nepoatelor, dar și femeilor mai tinere care o ajută la realizarea sumanelor și a altor piese reprezentative pentru portul popular din zonă. Mai mult, datorită muncii sale s-a reînviat atmosfera de odinioară a satului prin purtarea cu mai mult drag a portului popular la orice sărbătoare din comunitate cât și în cadrul diferitelor manifestări importante din țară (spectacole, festivaluri etc.) la care au participat membrii grupului. Este foarte apreciată în comunitatea noastră ca meșter priceput, dar și ca om, simplu și onest”.

Viorica Tripon este o prezență constantă la festivalurile și evenimentele speciale dedicate tradițiilor clujene, printre cele mai relevante participări putând fi amintite: începând cu anul 2010 a participat la evenimentele în care au fost invitați membrii grupului tradițional din Negreni, deplasări în țară; între anii 2010 – 2011 a participat la filmările organizate de Televiziunea Română, în cadrul proiectului „Zestrea românilor”; Participare la Festivalul „Colindul Iancului”, Cluj-Napoca, 2012; Participare la proiectul „Anul Nou Bizantin 2014”, organizat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca; Participare la „Festivalul obiceiurilor de iarnă” de la Muzeul „Dimitrie Gusti” din București, în anul 2016; Participare la Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă”, desfășurat la Iași, la edițiile din 2016 și 2019; Participare la „Zilele Oașului” Maramureș, 2017; Participare la spectacolul „Reîntoarcerea la tradiții”, dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea postului de radio Renașterea al Mitropoliei Clujului, 2019; Participare la spectacolul extraordinar de folclor, intitulat „Tradiții clujene de Dragobete”, Cluj-Napoca 2020.

Ajută și pe alții să descopere: