Petru Haşaş, olarul din Vadu Crişului

Petru Haşaş provine din a cincea generaţie de olari. De-a lungul timpului a preluat pasiunea părinţilor săi şi a dus-o mai departe, realizând cu mâinile sale dibace mii de produse specifice, toate pe „reţeta” tradiţională.

Prin anii `30, Vadu Crişului era un sat de olari. Peste 90 de familii se ocupau cu acest meşteşug, fiecare având o tehnică specială şi creând un anumit tip de vas.

Pentru a extrage lutul din pământ, ei munceau împreună, săpau în adâncime vreo 30-50 de centimetri şi împărţeau apoi ceea ce au găsit„, povesteşte Maria Hasas Póli.

Lutul scos era transportat cu căruţa şi depozitat în curtea fiecărui meşter, într-o groapă unde se punea la înmuiat. După două zile, era scos şi tăiat cu mezdreaua, un instrument folosit pentru a zdrobi bucăţile mari şi a înlătura impurităţile.

Apoi, fiecare olar se ducea în mijlocul satului, unde se afla un malaxor, adică o maşină ce transforma lutul în fâşii subţiri, care în continuare erau frământate şi bătute în mâini, pentru a ieşi bulele de aer.

După ce lutul era pregătit, se punea bot peste roata olarului, iar meşteşugarul îi dădea o formă. De obicei, bărbatul se ocupa cu olăritul, iar soţia cu pictatul. Vasele erau apoi puse în căruţă, iar olarii se duceau la târguri cu ele, fiecare în zona în care credea că va avea succes.

Bunicii mei, de exemplu, mergeau la pieţele din Săcuieni, Marghita, Beiuş şi Zalău. Înainte de comunism, nu se cereau bani, ci făceau schimb cu fermierii de acolo pe porumb, grâu sau chiar pe viţei„, povesteşte Maria. O dată pe an, însă, olarii din Vad se strângeau împreună şi mergeau la târgul de la Negreni.

In luna septembrie al anului trecut Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU la 12 persoane din Romania, purtătoare, păstrătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural immaterial, dintre care la doi bihoreni olarului Hasas Petru din Vadu Crisului si domnului Cornel Salvator Palladi (prelucrarea fibrelor și firelor textile).

Acordarea titlului de „Tezaur uman viu” a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.

Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.

Ajută și pe alții să descopere: