Petre Măsală, vătaful călușarilor din Stolnici

Petre Măsală sau, după poreclă, Sbinghili, s-a născut la 2 octombrie 1940 în  comuna argeșeană Hârsești. A urmat 4 clase până în armată la Hârsești și încă 4 clase la Stolnici în anii 70, „la bătrânețe”. Creștin-ortodox, Petre Măsală a fost brutar (meseria a învățat-o în armată, între 1959-1961, la Bacău și Plenița, de unde a primit diplomă de brutar).

A învățat dansul călușăresc de la bătrânii satului. Îi plăcea foarte mult să îi însoțească de Rusalii prin bătăturile caselor și să îi vadă cum joacă. Este luat de aceștia în ceata călușărească la vârsta de 15 ani (1955), pentru că până atunci nu îi era permis, chiar dacă știa jocul. Spune că s-a legat de mic să practice cu sfinţenie ritualul, furând Căluşul, de la cetele care străbăteau uliţele satului natal. Nu s-a mai putut lăsa de el şi și-a jurat că „vor curge apele pe el ca apa gârlii Cotmenei, de la primul legământ pe steag căluşăresc”, acceptând să asculte vătaful, să se păstreze curat şi să joace dansul strămoşesc în credinţă.

„Eu, la etatea mea, joc mai bine decât ăia tineri, uneori. Lumea mă întrebă mereu: Mă, mai poţi? Da’ mie mi se pare uşor şi am să joc cât oi putea, cât m-or ţine picioarele nu mă las de Căluş…” (Petre Măsală)

Dansator-călușar din anul 1955, iar din 1962 până astăzi, vătaf al călușarilor din Stolnici. Călușul începe la răsăritul soarelui, se încheie la asfințit și are scopul de a vindeca. De aceea trebuie jucat în fiecare gospodărie. Călușul este jucat de 7, 9, 11, 13 sau 33 de persoane. 

El cuprinde trei categorii de jocuri:  1. Jocuri compatibile exclusiv cu contextul ritual, pe care le putem considera jocuri proprii căluşereşti; 

2. Jocuri asimilate şi total integrate contextului ritual, dar care din punct de vedere tipologic se găsesc şi în alte contexte cum ar fi hora satului, nunta, evenimente sociale etc. 

3. Jocuri importate, neasimilate Căluşului, a căror prezenţă este aleatorie.

„Se întâlneau mai multe cete de căluşari şi jucau, era ca o întrecere. Se făcea şi un jurământ ca fiecare să asculte de vătaf în orice, să fie curaţi şi să joace Căluşul în credinţă. Aşa se făcea mai demult”, a spus Petre Măsală, căluşarul de la Stolnici.

Căluşul a intrat din 2006 în patrimoniul material al UNESCO.

Sute de copii și maturi din Stolnici și Hârsești au învățat de la Petre Măsală secretele dansului călușăresc. În cei 10-15 ani de după pensionare când s-a preocupat să-i învețe pe copiii Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Piteşti, clasa externă Stolnici, a transmis acest dans la generații de copii. La Stolnici este o aplecare aparte spre dansul călușului, aproape fiecare casă, unde sunt copii de școală, are copii în grupele de călușari.

Vătaful de căluș Petre Măsală, din Stolnici, a fost declarat in anul 2020 Tezaur Uman Viu!

In anul 2020 Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU următoarelor 11 persoane păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial:

1. Ana BODESCU – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, jud. Bistrița-Năsăud;

2. Ion CREȚEANU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), Craiova, jud. Dolj;

3. Maria DULĂU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), sat Biia, jud. Alba;

4. Alexandrina Olguța FILIP – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, jud.Olt;

5. Eugen GAVRILĂ – prelucrarea lemnului, sat Loman, jud.Alba;

6. Ștefan HARABAGIU – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele;

7. Petre MĂSALĂ – spiritualitate (dansator, performer Căluș), comuna Stolnici, jud. Argeș;

8. Marius MIHUȚ –  prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, jud. Bihor;

9. Ioan MOLDOVAN – spiritualitate (dansator), sat Berchieș, jud. Cluj;

10.  Ana NEAMȚU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală), comuna Cut,  jud. Alba;

11. Florin Nicolae POENARIU – meșteșuguri artistice tradiționale (iconar), localitatea Laz, jud. Alba.

Primul român declarat Tezaur Uman Viu, în anul 2010, a fost artista populară Maria Deac Poenaru, recunoscută drept reprezentantă a pictorilor iconari din Laz. Iconarii din satul Laz au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu 1770.