Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” – 2022

Olimpiada „Meşteşuguri artistice tradiţionale” este o competiție organizată începând cu anul 1996 de către Complexul Naţional Muzeal ASTRA în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu și cu Asociația Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu

Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” - 2022

          Scopul organizării Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale” are este promovarea valorile autentice ale artei populare copiilor de vârstă școlară prin revitalizarea meșteșugurilor tradiționale. De asemenea, Olimpiada contribuie la educarea diversele categorii de public pentru recunoașterea valorilor tradiționale și sprijină generațiile viitoare să conștientizeze sentimentul de apartenență la o identitate culturală națională stimulând în același timp integrarea micilor meșteri în cultura europeană prin contact direct cu tineri din alte țări europene.

Prin acțiunile derulate în cadrul Olimpiadei specialiștii muzeului își propun să-i îndrume pe participanți să-și descopere abilitățile antreprenoriale prin comercializarea propriilor produse (cu excepția celor înscrise în competiție) către publicul doritor la stand sau în Galeriile de Artă Populară/ Museum Shop unde le este dedicat un stand, loc special, de mare atracție pentru public.

Printre obiectivele proiectului, cele mai importante sunt sensibilizarea copiilor de vârstă școlară cu privire la valorile tradițiilor pe cale de dispariție, ajutându-i să își dezvolte abilitățile în producerea și recunoașterea artei populare autentice, educându-i să-și cunoască mai bine propria identitate culturală. În plus, am căutat și o participare interactivă a publicului și un context favorabil dialogului intra și intercultural.

În anul 2017 Olimpiada a fost recompensată cu Mențiunea specială a Juriului / Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural / Premiile Europa Nostra; la secțiunea Educație, Training şi Awareness-raising, pentru programul de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

Contextul cultural în care este organizată Olimpiada

Muzeul ASTRA derulează începând din anul 1983 un amplu Program de încurajare și salvgardare a valorilor culturii tradiționale, având la baza promovarea meșteșugurilor, punând accent pe dezvoltarea și adaptarea la noile tendințe în plan creativ, cultural și economic.

Olimpiada a fost unul dintre primele proiecte care a stat la baza atât a actualului program de protecție a patrimoniului cultural imaterial, cât și al celui de educație muzeală al Muzeului ASTRA.

Olimpiada a început în anul 1992 sub aspectul unui târg al copiilor meșteșugari, ca o alternativă pentru copiii participanți la Târgul Creatorilor Populari din România și a evoluat începând cu anul 1996, când se transformă în Olimpiadă, într-o activitate educativă ce pune accent pe valorificarea patrimoniului local și a colecțiilor muzeale.

Olimpiada a contribuit la (re)descoperirea valorilor proprii comunităților de unde provin copiii și cei care îi îndrumă. Conștientizarea participanților asupra valorilor pe care le dețin determină și utilizarea patrimoniului local ca resursă pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților de proveniență.

Olimpiada urmărește educarea populației tinere pentru a învăța să aprecieze diversitatea culturală și nu numai, să își formeze un comportament și o atitudine pozitivă față de diferitele grupuri pe care le-ar putea discrimina din cauza sterotipurilor și a prejudecăților. Urmărind atingerea acestui obiectiv în aceeași perioadă când se desfășoară faza națională a olimpiadei, muzeul a găzduiește și activități pentru copii cu dizabilități din întreaga țară în cadrul taberei „Fără limite – Împreună pentru tradiție”. Elevii își desfășoară activitatea împreună, beneficiind de un contact permanent și având posibilitatea să lucreze împreună. Mai mult, printre concurenți întâlnim și copii cu deficiențe de auz.

Olimpiada este cadrul adecvat dialogului, perspectivei și cunoașterii potențialului nostru: social, economic și cultural, care stă la temelia industriilor creative și culturale atât de necesare în stimularea producției și a creativității bazate pe cunoștințele tradiționale de artă și meserii. Acestea nu trebuie privite doar din punct de vedere economic ci mai ales din prisma valorii dinamice, culturale care generează mai apoi și valoarea statică, materială.

Olimpiada vine și în sprijinul unităților de învățământ, oferind o alternativă la activitățile extrașcolare prin organizarea de ateliere educaționale cu tematică centrată pe meșteșugurile tradiționale și intrarea copiilor într-o competiție (locală, județeană, națională) care poate fi descrisă prin termenii practic, teoretic și simbolic. În școlile noastre, și nu ne referim strict la cele de meserii sau de artă populară, există o foarte mare deschidere, atât din partea profesorilor cât și din partea elevilor, spre cunoașterea, învățarea și deprinderea artei tradiționale meșteșugărești. Muzeul a devenit prin Olimpiadă o adevărată platformă culturală care le oferă copiilor și profesorilor oportunitatea: de a se exprima în mod tradițional; de a-și perfecționa tehnica meșteșugului practicat, din dorința de a fi cel mai bun; de a cunoaște și învăța tehnici noi; de a-și promova produsele; de a comunica și a-i învăța pe alții; de a transforma pasiunea într-o resursă sustenabilă, aducătoare de venituri (după împlinirea vârstei de 18 ani elevii fiind invitați și implicați la târgurile, evenimentele, proiectele și mobilitățile realizate de muzeu și de partenerii noștri).  

Olimpiada, prin rezultatele sale, contribuie la crearea unei comunități a micilor meșteșugari, care își asumă apartenența la comunitatea marilor meșteșugari, la descoperirea și dezvoltarea talentului viitorilor creatori populari, a specialiștilor în domeniul conservării și restaurării și de ce nu, a artiștilor. Observând evoluția olimpicilor premianți se constată că cei mai mulți dintre ei au continuat practicarea meșteșugului și/sau au urmat studii de specialitate în domeniul patrimoniului, astăzi devenind creatori populari recunoscuți pe plan național și internațional, profesori care duc mai departe tradiția imaterială (mulți revin în concurs cu proprii lor elevi), experți restauratori, antreprenori, artiști, etc.

Olimpiada reușește de douăzeci și opt de ani, să ofere și o alternativă reală la tentațiile tinerei generații, punând accent și pe latura socială (nu numai pe cea culturală), demonstrând că practicarea unor activități de creație tradițională poate fi aducătoare de atât de valoare cât și de venituri întregii comunități de proveniență a elevului. În cele cinci zile petrecute în muzeu li se prezintă copiilor proveniți din mediul urban valorile culturii populare ca și norme ce le pot defini propria identitate etno-culturală, într-un cadru inedit ce reconstituie lumea satului tradițional, Muzeul în aer liber din feerica Dumbravă a Sibiului (suprafața de aproape 100 de hectare; 10 km de alei; peste 400 de construcții specifice întregii zone rurale a României).

Ce este Olimpiada?

Olimpiada este un concurs destinat copiilor cu vârste cuprinse între 6-18 ani care provin din mediul rural, ateliere individuale, membri ai cercurilor de profil de artă populară, din școli sau cluburi ale elevilor din mediul rural sau urban şi care se manifestă, prin instrucția şi educația primite în familie sau la școală, ca adevărați creatori de artă populară, cunoscători ai secretelor meșteșugului artistic tradițional şi al specificului artizanal din satul de origine, având calitățile de manualitate, dexteritate tehnică şi simţ artistic propriu unui artist autentic.

Concursul constă în realizarea unor obiecte de artă populară pornind de la materia prima (produs brut) până la finalizarea lor, respectând etapele, tehnicile și instrumentarul tradițional de lucru. Concurenții trebuie să își prezinte obiectul contextualizându-l în funcție de utilitatea lui. Lucrările pentru concurs respectă tradiția locală a genului, fără a îngrădi exprimarea talentului și a forței de creație proprii.

Concurentul trebuie să demonstreze că posedă cunoștințe temeinice legate de practicarea meșteșugului, că stăpânește tehnicile de lucru privind confecționarea, modelarea și decorarea artistică a produselor, conform tradiției precum și că își cunoaște propriul costum popular.

În ceea ce privește meșteșugurile practicate, acestea reprezintă toate domeniile creației artistice tradiționale: ouă încondeiate, icoane pictate pe sticlă, icoane pictate pe lemn, icoane sculptate pe lemn, confecționat măști, olărit, modelat ceramică, confecționat instrumente muzicale, sculptură lemn, mobilier pictat, prelucrare os/corn, prelucrare fier, pirogravură, metaloplastie, xilogravură, împletit fibre vegetale, confecționat jucării, țesut la război orizontal, țesut la gherghef, broderie, broderie cu mărgele, broderie pe piele, cusături, împletit ciucuri pe chelteu, împletit ciucuri pe lemn, împletit, dantelă cu suveica, confecționat opinci, etc.

Concursul se desfășoară pe secțiuni care pot varia de la o ediție la alta în funcție de meșteșugurile înscrise în concurs. Secțiunile generice sunt denumite: pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictat icoane pe piatră, pictură naivă; țesut la război orizontal, ţesut la gherghef, confecţionat port popular, confecţionat păpuşi în port popular, cusut, brodat, croşetat, împletit, confecţionat podoabe, artă decorative; prelucrarea artistică a lemnului, osului şi fierului, sculptură lemn; mobilier pictat; confecţionat măşti; prelucrarea lutului; încondeiat ouă. În funcție de numărul de concurenți la o secțiune sau alta numărul membrilor juriului este de trei sau cinci persoane, pentru a se asigura o jurizare cât mai corectă.

Comisia de jurizare este constituită din specialişti-teoreticieni și experți în patrimoniu material și imaterial; din reprezentanți al Ministerului Educației; din practicieni precum experți restauratori, profesori, meșteri/ creatori populari consacrați. Comisia este prezidată de prof. univ. dr. Ilie Moise, unul dintre cei mai recunoscuți și apreciați experți în patrimoniu imaterial.

Criteriile de evaluare sunt: tehnica de lucru (materiale, unelte folosite), respectarea tradiției, cunoștințe teoretice (despre tema și istoricul obiectului, denumirea și ornamentica obiectului realizat în concurs și a meșteșugului practicat), complexitatea obiectului (gradul de dificultate al piesei alese, modelul de inspirație, complexitatea realizării ornamentelor), autenticitatea și cunoașterea costumului popular specific zonei de proveniență, prezentarea generală a standului.

În ceea ce privește ținuta, Regulamentul Olimpiadei prevede, imperativ, obligativitatea participării în portul popular autentic, specific satului/zonei de origine a elevului.

Concursul Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” se desfășoară pe parcursul a două etape: fază județeană și fază națională.

  • La faza județeană participă copii în urma selecției realizate pe unitate de învățâmânt/club sau palat al copiilor. În această etapă are loc selecția elevilor care compun echipa reprezentativă a fiecărui județ la faza națională. Spre exemplificare faza județeană desfășurată în Sibiu este organizată în spațiile pavilionare ale Muzeului ASTRA din Dumbrava Sibiului pe durata a trei zile. Concursul, interactiv, constă în confecționarea unor obiecte de la material de lucru sau obiecte semifinite pe care concurentul le va desăvârșii în timpul concursului. Elevul trebuie să demonstreze că posedă cunoștințe temeinice legate de practicarea meșteșugului, că stăpânește tehnicile de lucru privind confecționarea, modelarea și decorarea artistică a produselor, conform tradiției populare.
  • La faza națională participă câștigătorii lui I la diferite secțiuni, din județele de unde provin și animă timp de cinci zile muzeul. Prima zi de concurs se desfășoară pe secțiuni, fiecare secțiune fiind organizată într-unul din spațiile pavilionare ale Muzeului în aer liber. În următoarele patru zile fiecare grup de elevi este amplasat într-una dintre gospodăriile cu ateliere meșteșugărești din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, încercând să se respecte zona de proveniență a acestora. Elevii organizează câte o miniexpoziție cu lucrările proprii și ale clubului/ școlii pe care o reprezintă.

Concursul este interactiv, micii meșteșugari efectuează demonstrații practice și se transformă în profesori pentru vizitatorii de orice vârstă, dornici să se familiarizeze cu roata olarului, războiul de țesut, ciocanul și dalta pentru sculptat, aparatul de pirogravat sau oricare alt instrument folosit.

Jurizarea se efectuează de-a lungul întregii zile, membrii juriului notând fiecare concurent timp de 5 zile, conform regulamentului de jurizare și grilei de notare.

Festivitatea de premiere este precedată de momente folclorice susținute de ansambluri de elevi ai diverselor asociații, cluburi ale copiilor sau concurentți din cadrul Olimpiadei.

Premierea este un adevărat spectacol de port popular fiecare concurent fiind invitat să urce pe scenă, alături de grupurile din afara României care își prezintă portul precum și activitatea în domeniul creației tradiționale.

Olimpiada este un concurs cu caracter național și participare internațională

Începând cu anul 2007 muzeul a demarat acțiuni pentru extinderea peste granițele țării a proiectului din necesitatea asigurării cadrului propice dezvoltării unui dialog intercultural inedit atât de necesar în contextul globalizării și mai mult în vederea promovării și susținerii unei mobilități culturale pe plan național și internațional. Începând cu vara lui 2007 și până în 2019 Muzeul ASTRA a avut ca oaspeți activi în Olimpiadă participanți din Letonia, Japonia, Bulgaria, China, Federația Rusă, Mexic, Republica Moldova și Suedia.

Olimpicii români la rândul lor au fost prezenți la târgul internațional organizat de Muzeul ETAR, Gabrovo, Bulgaria în anii 2011, 2013, 2014, 2016, 2017 iar anul 2020 a demarat cu organizarea unei tabere de meșteșuguri ce urma să se desfășoare în Suedia cu participarea elevilor români și suedezi – demers amânat ulterior datorită situației pandemice declarate la nivel mondial.

Echipele ce reprezintă cultura populară din țările invitate nu intră în concurs, acestea organizează workshopuri reprezentative pentru cultura lor tradițională și participă la atelierele de cultură și artă populară românească. Astfel, publicul vizitator și participanții la Olimpiadă pot deprinde noi abilități și dobândi cunoștințe despre cultura și arta altor țări. Excepție fac echipele din Republica Moldova cu meșteșuguri similare.

Pe parcursul celor cinci zile elevii participă la vernisaje, al ghidaje tematice realizate de specialiștii muzeului în expoziții, depozite și laboratoare de restaurare.

Olimpiada în cifre

Ultima ediție organizată înaintea declanșării situației pandemice în 2020 a numărat a XXIV-a ediție și s-a desfășurat în perioada 22 – 29 iulie 2019.

Ediția a consemnat un mare succes atât în rândul beneficiarilor direcți cât și indirecți:

  • – 270 de participanți, dintre care 170 copii din 31 de județe al țării (proveniți atât din mediul rural cât și din cel urban) și din afara României, precum: Republica Moldova, Republica Bulgaria și Suedia; 71 formatorii: meșteri populari, educatori, maiștri instructori din 31 de județe al țării și din afara României, precum: Republica Moldova, Republica Bulgaria, Suedia și China prin Institutul Confucius Sibiu;
  • – beneficiari indirecți 13.336 (vizitatori, specialiști în domeniul patrimoniului; elevi și studenți ai instituțiilor de profil; voluntari; publicul larg – dintre acești cca. 6.000 au fost copii și tineri sub 18 ani);
  • – 33 secțiuni în concurs (pictat icoane pe sticlă, pictat icoane pe lemn, pictură naivă, pictat cruci pe lemn, încondeiat ouă, confecționat măști, țesut la război orizontal, țesut la război vertical, confecționat podoabe, confecționat piese de port popular, confecționat opinci, cusut, brodat, broderie pe piele, broderie cu mărgele, împletit fibre vegetale, tehnici de dantelărit, confecționat opinci, tehnici de împletit ciucuri, artă decorativă, confecționat obiecte de ceremonial, olărit, olărit-ceramică în suluri, modelat lut, incizie lemn, turnat metal/gravură piatră, prelucrare artistică a lemnului, mobilier purtat, metaloplastie, pirogravură, xilogravură lemn, sculptat icoane de vatră, confecționat jucării din lemn);
  • – pe lângă cele 33 de ateliere susținute de participanți au fost organizate alte 5 workshop-uri interactive (confecționat podoabe și jucării tradiționale; ora de joacă în muzeu; arta decupării hârtiei, pictură chinezească, origami și jocuri tradiționale Shuttlecock și Tou Hu; jocuri tradiționale suedeze; dansuri tradiționale din Bulgaria) și un spectacol folcloric: susținut de ansambluri de elevi din zona Sibiului;
  • în paralel s-a desfășurat cea de a XI-a ediţie a Taberei de meşteşuguri „Fără limite – Împreună întru tradiţie” (40 de participanți, tineri cu dizabilități și însoțitori);
  • – au fost efectuate vizite ghidate în 4 expoziții și au fost organizate excursii tematice cu participarea grupurilor din afara țării.

Anul 2019 a însemnat startul unei noi colaborări între Muzeul ASTRA și Hemslöjdskonsulent – Regional handicraft advisor, Västarvet, Götaland, Suedia. Ca urmare a noului parteneriat unul dintre olimpicii veterani, astăzi profesor și meșter consacrat, Rodica Ispas din Avrig, jud. Sibiu a participat cu succes la programul Craft Residency, organizat în luna noiembrie a anului 2019 la Skövde, Suedia.

             Costurile generale ale proiectului au atins suma de 170.000 lei. Contribuția personală a muzeului a fost de 88,24 % iar a partenerului ISJ Sibiu de 11,76%.

             Premierea olimpicilor a fost și este posibilă doar prin bunăvoința sponsorilor.

             Acestea au fost rezultatele care pot fi cuantificate, dar impactul este mult mai mare, fiind generat de copiii care practică meșteșugurile tradiționale cu bucurie, plăcere și teama de a ști ce cred ceilalți despre munca lor; prieteniile care s-au legat pe aleile muzeului și în spațiile de cazare; vizitatori care au fost mai mult decât încântați să găsească muzeul atât de viu și generația tânără atât de pricepută în măiestria tradițională; un mediu propice schimbului de idei și opinii, între generații, între specialiști și practicanți, între adulți și copii și toți simțindu-se bine laolaltă.

În loc de concluzii

Proiectul creează oportunitatea unui dialog între actanți diferiți fie ca vârstă, naționalitate, nivel social sau cultural. Olimpiada are un mare impact atât asupra concurenților, cât și a specialiștilor din juriu, muzeu, inspectorat etc. Dovadă stau rezultatele personale ulterioare ale olimpicilor de-a lungul celor 27 de ani. Numai în anul 2018 și 2019, trei dintre aceştia sunt licenţiaţi ai facultăţii de conservare-restaurare din Sibiu, iar patru au fost admiși la același profil și exemplele ar putea continua.

Despre Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA este una dintre cele mai dinamice instituţii culturale din România, recunoscut ca un muzeu-pilot care a reuşit să canalizeze energii multiple de dezvoltare şi a finalizat cu succes proiecte şi programe culturale. Modernizând infrastructura muzeului şi implementând programe de comunicare şi interpretare a colecţiilor sale către publicul larg, Muzeul ASTRA este câştigătorul Premiului European Museum Academy / Luigi Micheletti, 2019, fiind considerat de jurați „un excelent exemplu despre cât de importantă este colaborarea dintre instituțiile culturale din diferite țări pentru dezvoltarea unor parteneriate solide și a domeniului muzeal ca atare”.

Muzeele adună, păstrează şi expun obiecte care exprimă viaţa unei comunităţi, având obligaţia de a îi reda acesteia esenţa identitară, folosind resursele pe care aceasta le oferă. Muzeul are astfel şansa de a se (re)inventa, într-un efort de introspecţie ştiinţifică bazată pe colecţii dar şi de deschidere către comunitatea din care face parte şi pe care o serveşte, plecând de la nevoile reale ale beneficiarilor săi. Misiunea Muzeului ASTRA este să investească în programe menite să îmbunătățească viața culturală a comunităților sale și să încurajeze oamenii să includă tradiția ca parte activă a vieții lor de zi cu zi.

Prin misiunea asumată Muzeul ASTRA realizează cercetarea, protecția și valorificarea științifică a patrimoniului etnologic, promovarea fenomenelor culturale tradiționale (materiale și imateriale), conservarea și restaurarea bunurilor culturale, educația pro-patrimoniu.

Muzeul ASTRA investește în programe menite să îmbunătățească viața culturală a comunității și să încurajeze oamenii să transforme tradiția într-o parte activă a vieții lor. Industriile culturale și creative bazate pe valorile culturale tradiționale și expresiile creative colective oferă noi posibilități pentru meșteri, stimulând producția și creativitatea bazate pe cunoștințele tradiționale de artă și meserii.

Perceptia mesajului instituției se reflectă în dinamica numărului de vizitatori, nivelul educației acestora, structura socială a categoriilor de vizitatori etc. Sondajele și anchetele sociologice realizate în ultimii ani relevă interesul tot mai crescut al publicului și deplasarea acestui interes pentru grupele de vârstă tinere.

Problematica abordată de-a lungul timpului de specialiștii Muzeului ASTRA privind salvgardarea patrimoniului cultural material și imaterial se argumentează prin realizări concrete, coerent articulate într-un adevărat sistem de cercetare, punere în valoare, consolidare, catalizare și transmitere către noile generații a tezaurului circumscris patrimoniului cultural imaterial. Punctăm doar câteva dintre manifestările derulate în acest sens: Târgul Creatorilor Populari din România (organizat anual, încă din 1984, în jurul zilei de 15 august); Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” (competiție națională cu participare internațională, dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 6 – 18 ani, ce urmărește promovarea meșteșugurilor artistice tradiționale în rândul populației școlare; organizată anual din 1996); Galeriile de Artă Populară/ Museum Shop; Festivalul Național al Tradițiilor Populare (2011-2016); Târgul Național de Jucării (organizat anual din 2008); Anima ASTRA! (program de animații culturale desfășurat anual din 2010); Școala  în satul tradițional (program anual, cu ateliere educaționale estivale, mediate de meșteri sau creatori populari; 2016); Târgul „Frumos. Ceramic. Folositor” (organizat anual din 2013); ASTRA Multicultural (eveniment inițiat în anul 2016).

Ajută și pe alții să descopere: