Muzeul Viticol Huși, Vaslui

Muzeul viticol din Huși este primul de acest fel deschis in Romania, in 1966.
Cu 60 de ani înainte de deschiderea sa, Spiru Haret împreună cu alte personalități ale vremii sale, a deschis la Huși prima vinoteca școlara, ca un loc inde sa se învețe ” cu carte ” vechile tradiții moldovenești in ale prelucrării strugurilor.

Alături de sala cu 500 de vestigii viti-vinicole, s-a introdus în zestrea muzeului o sală de 150 figuri zoomorfe şi antropomorfe din butuci naturali de viță-de-vie „sculptați de natură“.
Mai există o sală a biruinței şi recunoștinței sau „Sala înaintașilor şi urmașilor“, pe al cărui fronton tronează, lângă „cheile de promoție“, portretele „Marilor înaintași din Școala şi Podgoria Huşi“.

Muzeul Viticol prezinta 3 sali:

• „Sala Inaintasilor si a Recunostintei” detine tablouri cu primii directori si profesori, multe fotografii de promotie, fotografii vechi ale scoli, fotografii cu gen. Teleman si dr. Gheorghe Lupu co-fondatori Scolii de Viticultura. Aici se gasesc si trofeele elevilor castigate de-a lungul anilor la diferite concursurile nationale si olimpiade.
• In „Sala Viticulturii şi Vinificatiei” sunt expuse sisteme de taiere si conducere a butucilor foarte vechi, chitonage din lemn sau fier, mustuitor, tuhal, cofita, teascuri, zdrobitor, causi, ciubăr, ulcioare, unelte de tăiat la vie, vase de depozitat si de consumat vin, etc.
• Ultima încăpere a Muzeului este “Sala Zoomorfa”, unde sunt expuși butași de vita-de-vie vechi de peste o sută de ani, sculptați de natură”. Aceasta sala este organizata in funcție de evoluția regnului animal, respectiv; reptile, păsări, mamifere.

Valoarea de „unicat naţional“ a vinotecii liceului constă în aceea că, după pârjolul celor două războaie mondiale, aici s-au adus şi se păstrează vinuri din toate podgoriile românești.

Secţia cea mai mare a Muzeului este consacrată, în exclusivitate, obiectelor vitivinicole, începând cu butuci de viţă-de-vie tăiaţi şi conduşi în vechile forme moldoveneşti, până la tipurile actuale.
Se continuă cu evoluţia aparaturii de cules şi obţinut vinul: călcător din lemn de păr de pe vremea lui Dimitrie Cantemir, mustuitoare, un teasc cu şurub unic în ţară, pe care prof. I.C. Teodorescu îl defineşte „teascul tipic (medieval) de Huşi cu un şurub“.
Urmează teascul cu două şuruburi, zdrobitorul cu valțuri de lemn de scoruş şi diferite instrumentale şi vase de vinificaţie (pâlnii, hîrdaie, ciubere, butoiașe sculptate, căușe din lut şi din lemn).
Colecţia continuă cu pahare de degustare, în evoluţia lor, până la paharul normalizat pentru concursuri naţionale şi mondiale de vinuri.
Aici este tematizată evoluţia ceştilor de degustat vinul roşu, începând cu o „cupă-ceaşcă“ plată din corn de bovină, o ceaşcă din cristal multifaţetată, convexă în interior ce datează din 1907, ceaşca Concursului Naţional de Vinuri din 1937 şi se încheie cu ceştile pentru degustat vinurile roşii.