Muzeul Șvăbesc Petrești, Satu Mare

Casa care adăpostește muzeul este datată 1881 și este compusă din patru camere, două holuri, o bucătărie și două pivnițe (una pentru păstrarea vinului).
Casa tradiţională din Petreşti păstrează unele elemente ale culturii materiale a şvabilor, populaţie vorbitoare de limba germană, originară din Germania istorică, colonizată în această regiune în secolul al XVIII-lea.
În această perioadă populaţia şvabă a fost prezentă într-un număr reprezentativ în judeţul Satu Mare de azi.
Pe toată lungimea ei are un târnaț sprijinit pe stâlpi de lemn, fixați în tălpi de fontă, iar în partea superioară având ornamente florale traforate.

Camerele sunt mobilate cu piese de brad confecționate de meșteri locali, ornamentate prin pictură cu motive florale și vegetale stilizate, specifice șvabilor.
Sunt prezentate obiectele utilizate în industria casnică textilă începând de la meliță, pieptene de fuioare, furci de tors, vârtelniță până la război de țesut.
În componenţa gospodăriei se află şi ”goreul”, continuat de o construcţie de mari dimensiuni, şura care adăposteşte utilajele agricole.
Majoritatea şvabilor sătmăreni sunt originari din Württemberg, strămoşii lor fiind aduşi aici de pe teritoriul aflat între Lacul Boden şi cursul Dunării, numit şi Şvabia de Sus (Oberschwaben).
Colonizarea șvabilor sătmăreni a început în anul 1712.
După prima colonizare, contele nu a mai îndrăznit să trimită alte invitații, dar, după un timp, în 1723, a continuat.

După al doilea mare val au rămas mai mulți aici. Șvabii și-au adus și preotul cu ei. În localitățile unde au fost colonizați și în școlile profesionale s-a predat limba germană.
Din 1825 a început în Ungaria așa-numita “epocă a reformelor” și această epocă a avut drept consecință faptul că în locul limbii germane și a limbii latine, limba germană a ajuns pe locul secund, iar pe primul loc, de-a lungul deceniilor următoare, a fost limba maghiară.