Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, Târgoviște

Casa în care a trăit, a visat şi a creat scriitorul Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti găzduieşte acum Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni.

În vara anului 1897, scriitorul cumpără în Târgovişte, lăngă malul Iazului Morilor, un teren şi doar într-un an construieşte aici o casă, despre care într-una din scrisorile adresate mentorului său, Titu Maiorescu, spunea: ”Am isprăvit grijile casei de construit. În anul în care n-am scris mi-am făcut o casă ca un colţ de rai, parc, grădină de pomi fructiferi, grădină de zarzavat. Din tinda de unde vă scriu, se vede toată valea Ialomiţei. Sute de nuanţe de verde, de albastru şi violet şi, deasupra dealurilor, coamele munţilor albe de zăpadă. Casa mea e un roman de toată frumuseţea”.

În această casă au locuit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti şi familia sa, până în anul 1916, când se mută în Bucureşti, pe Bulevardul I.C. Brătianu; în anul 1925 scriitorul vinde ”colţul lui de rai” doctorului Oprescu, directorului Spitalului Judeţean. Noul proprietar a păstrat atât distribuţia încăperilor, cât şi citatele latineşti de pe pereţii casei.
Înfiinţat în 1967, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni prezintă vizitatorului, ediţii princeps, corespondenţa, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii, care vin să ilustreze, în mod fericit, talentul scriitoricesc şi frământările oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri.
Muzeul Scriitorilor Damboviteni este structurat pe mai multe sectiuni, și ne introduce in atmosfera Evului Mediu, cand Targovistea era primul centru cultural al tarii.

Regasim aici prima mare realizare targovisteana „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul
sau Theodosie
” – o redactare a literaturii parenetice de tip bizantin.
La Targoviste realiza Balthazar Walther cronica astazi pierduta „Scurta si adevarata descriere a faptelor savarsite de Ioan Mihai, domnitorul Tarii Romanesti, preastralucitul, preamaritul si preaviteazul…”, iar Stavrinos scria in limba greaca poemul „Vitejiile prea piosului si prea viteazului Mihai Voievod” .
O a doua sectiune a muzeului il prezinta pe Ienachita Vacarescu „parintele gramaticii romanesti”, cum il numea Heliade Radulescu.

Ajută și pe alții să descopere: