Muzeul Satului Mușătești, Argeș

Muzeul Satului Mușătești este organizat în Căminul Cultural din localitate și evocă, prin exponate și documente unice, momente importante din viața așezării și din activitatea tribunului țăranilor, Constantin Dobrescu – Argeș, născut pe aceste meleaguri la 28 iunie 1856.
Muzeul Satului Mușătești reface universul gospodăriilor tradiționale romanești printr-o expoziție inedita ce cuprinde obiecte ce-si mențin pana astăzi formele lor tradiționale.

Printre exponate se numără țesături de interior, cusături, piese de port popular traditional, obiecte legate de datini si obiceiuri locale si alte piese de arta populara de o deosebita valoare.

Atelierele olarilor prezinta tipuri vechi de vase precum: fiertura, parnaia, oala cu bariera, codana (oala mare de untura), oalele de moti etc.

Constantin Dobrescu-Argeş (28 iunie 1856, Muşeteşti, judeţul Argeş – 10 decembrie 1903, Muşeteşti, judeţul Argeş), învăţător, publicist, jurist şi om politic.
Fiul preotului Ion Dobrescu, face primele studii în satul natal, apoi la Curtea de Argeş şi Piteşti. Urmează cursurile Seminarului Teologic din Curtea de Argeş, iar peste câţiva ani, studiază la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde obţine titlul de doctor în Drept.
Profesează ca învăţător (din 1874) în localitatea natală. Militează pentru înfiinţarea unor biblioteci populare, bănci rurale şi a unor magazine universale de consum, pentru a facilita ţăranilor accesul la educaţie şi la binefacerile vieţii moderne. Sub îndrumarea s-a ia fiinţă Ateneul Central Rural (1879), pentru alfabetizarea ţăranilor adulţi.

Aici funcţionează un ansamblu coral şi joc popular, o bibliotecă publică, un muzeu etnografic şi pedagogic, o staţie agronomică, o arenă de gimnastică, o şcoală de adulţi, mai multe cercuri culturale, o bancă populară şi o revistă care să popularizeze respectiva activitate.
Înfiinţează la Domneşti, în 1895, cercul cultural „Şcoala Nouă”, care devine societate culturală, dotat cu bibliotecă şi sală de lectură.

A condus mai multe publicaţii: „Ţăranul”, „prima publicaţie culturală şi politică din mediul rural”, „Gazeta Poporului” şi „Gazeta Ţăranilor”, prin care a încearcat propagarea ideilor sale în lumea satelor, în scopul coagulării întregului personal din învăţământul rural în cercuri culturale.